foto @G4Food
Situație sanitară veterinară gravă în județul Teleorman: autoritățile sanitare veterinare din România au sacrificat de la jumătatea lunii iunie și până în prezent un număr de 3.667 de ovine și caprine din cauza variolei, o boală contagioasă cauzată de virusul POX, confirmat în premieră în țara noastră.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Evoluția bolii
Până în prezent au fost identificate 14 focare, în localitățile Dobrotești și Zâmbreasca, potrivit datelor publicate pe platforma WAHIS a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor ( WOAH ).
Cele mai recente focare datează din 31 iulie, fiind localizate în Dobrotești ( 126 de animale ucise ) și Zâmbreasca ( 96 de animale ucise ).
Primul focar a fost confirmat, pentru prima dată pe teritoriul României, în data de 17 iunie 2025, în județul Teleorman.
Mai exact, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a descoperit virusul POX în 5 probe prelevate de medicii veterinari oficiali ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Teleorman (DSVSA), în cadrul activităților de rutină desfășurate la exploatații cu ovine și caprine din localitatea Dobrotești. Probele au fost recoltate de la animale din două exploatații care dețin, în total, 702 ovine și 31 de caprine.
ANSVSA a decis uciderea imediată a întregului efectiv de ovine și caprine, urmată de ecarisarea cadavrelor prin îngropare, într-o locație avizată de Garda Națională de Mediu și Sistemul de Gospodărirea a Apelor Teleorman.
”În jurul focarului au fost delimitate zonele de protecţie (3km) şi de supraveghere (10km) și s-au luat măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor și mijloacelor de transport.
Toate exploatațiile comerciale de ovine și caprine din județul Teleorman au fost notificate și verificate în vederea respectării stricte a măsurilor de biosecuritate. De asemenea, au fost notificate direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor din județele limitrofe: Olt, Giurgiu, Dâmbovița și Argeș”, a anunțat ANSVSA în data de 18 iunie, pe site-ul propriu.
Ce a dispus Comisia Europeană
Comisia Europeană a emis în 27 iunie 2025 o Decizie de punere în aplicare privind anumite măsuri de urgență provizorii referitoare la variola ovină și caprină din România, prin care a cerut României să delimiteze o zonă de protecție cu raza de 5 km față de focar și o zonă de supraveghere cu o rază de 20 de km față de focar.
Executivul european a revenit cu o nouă Decizie de punere în aplicare, în 9 iulie, pentru a cere României să ajusteze zonele de restricții ( de protecție și de supraveghere ) din cauza confirmării unor noi focare în cele două localități.
Variola ovină în Bulgaria
Variola la ovine și caprine evoluează pe o scară mai largă și în Bulgaria, unde a fost confirmată în premieră la începutul lunii mai 2025. Până în prezent au fost identificate 68 de focare, potrivit Deciziei de punere în aplicare 2025/1483 a Comisiei din 31 iulie 2025 privind anumite măsuri de urgență provizorii vizând variola ovină și caprină din Bulgaria.
Au fost instituite zone de restricții în regiunile Burgas, Plovdiv, Stara Zagora, Haskovo și Gabrovo.
Variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele și caprinele, cauzată de un virus din familia Poxviridae. Boala are un caracter foarte contagios și se poate răspândi rapid într-o turmă, ducând la pierderi economice semnificative. Mai jos sunt detaliate principalele semne clinice și simptome care pot apărea la ovinele afectate de variola ovină/caprină:
Semne clinice ale variolei ovine/caprine
- Leziuni cutanate:
Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar inițial mici pete roșii pe piele, care evoluează în papule (bășici solide) și apoi în vezicule (bășici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule și cruste. Leziunile cutanate apar de obicei pe: - Febră:
Animalele infectate dezvoltă de obicei febră ridicată (40-42°C) în primele 1-3 zile de la infectare. - Scăderea apetitului:
Ovinele/caprinele bolnave pot prezenta o lipsă de interes pentru hrană, ceea ce duce la scăderea în greutate. - Depresie și letargie:
Ovinele/caprinele afectate devin letargice, cu o stare generală proastă, manifestând apatie și lipsă de energie. - Lacrimație excesivă și secreții nazale:
La multe animale infectate se observă secreții oculare și nazale. În cazuri severe, aceste secreții pot deveni purulente. - Inflamația ganglionilor limfatici:
Ganglionii limfatici submandibulari și cei din regiunea subcutanată a corpului pot fi inflamați și măriț - Leziuni la nivelul mucoaselor:
În cazurile grave, pot apărea leziuni și pe mucoasele bucale, nazale și oculare, care pot cauza dificultăți de respirație sau probleme de alimentaț - Durata bolii:
În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcție de gravitatea focarului și de starea generală de sănătate a efectivului de ovine și caprine.
Transmiterea bolii
Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate și animale sănătoase și prin contact indirect cu lichidul din conținutul veziculelor, pustulelor și prin inhalarea prafului din crustele descuamate.
Virusul poate fi răspândit și prin:
- Secrețiile nazale, oculare și orale;
- Leziuni cutanate rupte;
- Obiecte contaminate (furaje, echipamente).
Este important de menționat că mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune.
ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în activitatea de comerț cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a își proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.
Boala nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, însă orice suspiciune de variolă ovină trebuie raportată imediat DSVSA județene.
