Subvenţia de 100 de euro pe hectar, pe an, aprobată de Guvernul României pentru fermele piscicole şi de acvacultură, considerată de piscicultorii din judeţul Tulcea primul ajutor real din anul 2007, când s-a instituit reţeaua Natura 2000, este infimă faţă de costul de producţie real care se ridică la cel puţin 800 de euro pe hectar, pe an, a declarat, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Patronatului Peştelui din România (PPR), Alexandru Bonea, transmite Agerpres.
Reţeaua Natura 2000, principalul instrument al Uniunii Europene de conservare a ariilor naturale protejate, a fost legiferată în România prin ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007, prevede restricţii pentru fermele de piscicultură, acvacultură şi cele din agricultură şi urma ca în termen de 90 de zile să fie succedată de norme metodologice prin care să se acorde sprijin producătorilor din zonele protejate.
În ciuda faptului că, în anul 2011, legiuitorul a revenit asupra statutului acestor arii naturale, până în prezent fermele de piscicultură şi acvacultură nu au primit sprijin din partea statului.
„Suma pe care ar urma să o primim este infimă faţă de costurile de producţie reale care se ridică la 800-1.000 de euro pe hectar, pe an. Trebuie făcută o diferenţiere între luciile de apă din ţară, din Bistriţa-Năsăud, de exemplu, unde nu sunt pelicani sau alte păsări ihtiofage, şi cele de aici, din Delta Dunării. Subvenţia este infimă în comparaţie cu pierderile. Proprietarii sau administratorii pădurilor primesc, de exemplu, 400 de euro pe hectar, pe an, începând din 2023”, a menţionat vicepreşedintele PPR.
El a amintit că, în perioadele de programare 2007-2013 şi 2014-2021, firmele de piscicultură şi acvacultură din ariile naturale protejate au avut acces la fondurile europene pentru a primi subvenţii, dar au întâmpinat dificultăţi în accesarea finanţărilor şi s-a creat o concurenţă neloială. În plus, subvenţia pentru combustibil în piscicultură şi acvacultură implică foarte multă birocraţie şi este şi ea nesemnificativă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Suma pe care o compensezi nu e valoarea totală a accizei”, a precizat Alexandru Bonea.
Guvernul României a adoptat săptămâna trecută o hotărâre care vizează plata unui sprijin pentru fermele piscicole aflate în arii naturale protejate şi care au anumite interdicţii.
„Este un lucru foarte bun pentru că o activitate de acvacultură susţinută în Delta Dunării reduce presiunea în habitatele naturale. Un peşte pe care-l luăm din amenajările piscicole este un peşte pe care nu-l mai prindem din mediul natural şi satisfacem nevoile şi ale turiştilor, şi ale operatorilor economici şi oferim o predictibilitate, pentru că asta este principala problemă ridicată de multe unităţi turistice, faptul că nu au o predictibilitate a aprovizionării cu peşte din Deltă”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete.
Potrivit datelor făcute publice pe site-ul Consiliului Judeţean, în Tulcea există 24 de amenajări piscicole cu o suprafaţă totală de 34.906,23 de hectare.