Membri ai Parlamentului UE critică bugetul pe termen lung prezentat de Comisie. „Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 liste de cumpărături separate”

Parlamentul UE Parlamentul UE

Deputații europeni trag un semnal de alarmă cu privire la bugetul UE pe termen lung, propus de Comisie. Ei avertizează că plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice. În același timp, rambursările datoriei se profilează la orizont.

Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), Siegfried Mureșan (PPE, RO) și Carla Tavares (S&D, PT), și coraportorii pentru Resurse Proprii, Sandra Gómez López (S&D, ES) și Danuše Nerudová (PPE, CZ) au emis miercuri o declarație comună.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Calculele bugetare nu se adună

Coraportorii pentru CFM evidențiază o deficiență fundamentală a planului Comisiei: cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, care include 0,11% din VNB pentru rambursările datoriei NextGenerationEU și ținând cont de inflație, UE va sta în loc. Acest proiect de buget nu lasă suficiente fonduri pentru priorități critice, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice și investițiile necesare pentru o economie durabilă care să funcționeze pentru toți, susțin aceștia. Punctul de plecare al propunerii arată o lipsă uimitoare de ambiție.

Indiferent cum încercați să prezentați acest lucru, avem o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor în termeni reali – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Este status quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, spun coraportorii.

Actualul CFM a demonstrat clar riscurile combinării rambursării dobânzilor NextGenerationEU cu bugetele programelor. Aceasta pune o presiune uriașă asupra priorităților de bază și duce la reduceri. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile trecutului”, a subliniat coraportorul Siegfried Mureșan.

Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU”, a declarat coraportorul Carla Tavares.

Programe cheie ale UE – în pericol

Parlamentul și-a exprimat deja îngrijorări serioase cu privire la structura propusă, avertizând că plasarea programelor de succes în „mega-fonduri umbrelă” riscă să submineze politici care au dovedit că au dat rezultate concrete și au îmbunătățit nivelul de trai. Carla Tavares a continuat să sublinieze că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială”, subliniind că „convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.

Deputații europeni sunt deosebit de îngrijorați de propunerile care ar putea slăbi rolul autorităților regionale și locale în gestionarea fondurilor și care ar putea pune fermierii împotriva regiunilor sau regiunile împotriva guvernelor naționale.

Siegfried Mureșan a insistat că: „Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate, fără nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 liste de cumpărături separate. Un adevărat buget al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale.”

Controlul democratic este amenințat

Coraportorii CFM sunt „foarte alarmați de elementele propunerii care ar putea marginaliza rolul Parlamentului European, singura instituție aleasă direct, ca și colegislator cu autoritate atât bugetară, cât și de descărcare de gestiune”.

Aceștia insistă că orice nou mecanism bazat pe performanță pentru accesul statelor membre la fonduri trebuie să includă un control parlamentar robust și nu poate eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.

Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând în același timp să apere puterea Parlamentului de a-l supraveghea.

Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline privind alocarea și monitorizarea bugetului, susținut de o structură bugetară detaliată care să permită un control semnificativ”, a întărit Carla Tavares.

Statele membre trebuie să ofere rezultate

Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, raportorii pentru resursele proprii, au declarat: „Salutăm noile eforturi ale Comisiei de a ieși din impasul actual privind resursele proprii și de a prezenta mai multe opțiuni pentru noi surse de venituri pentru bugetul Uniunii. Luăm act de noile propuneri, inclusiv o acciză la tutun, o resursă corporativă pentru Europa (CORE) și taxe pe deșeurile electronice și comerțul electronic. Statele membre nu au acum nicio scuză să nu ajungă la un acord privind noile surse de venituri”

Fără o bază de venituri solidă și diversificată – inclusiv resurse proprii noi și autentice care nu concurează cu bugetele naționale – UE nu va avea fondurile de care are nevoie”, au mai evidențiat ei.

Parlamentul UE promite să lupte

Coraportorii CFM au concluzionat: „Parlamentul este pregătit să își utilizeze toate puterile, la maximum, pentru a se asigura că următorul buget pe termen lung corespunde ambițiilor și provocărilor Uniunii și se află sub o supraveghere democratică deplină. Parlamentul este pregătit să se implice constructiv, dar și ferm.”

Reacționând la propunere, raportorul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European (PE), Carmen Crespo Díaz (PPE, Spania), a lansat un avertisment ferm. Ea a evidențiat riscurile slăbirii uneia dintre cele mai emblematice și strategice politici ale UE.

„Demontarea celui de-al doilea pilon înseamnă demontarea PAC. Fără reînnoire generațională, fără dezvoltare rurală, fără modernizare, nu există viitor pentru agricultura europeană”, a declarat raportorul Comisiei AGRI.

Ea a cerut o PAC puternică, cu un buget propriu și o identitate distinctă, pentru a proteja sectorul primar și a garanta securitatea alimentară a cetățenilor europeni. „Fără fermieri, nu există suveranitate alimentară, echilibru teritorial, coeziune socială.”

Doamna Crespo Díaz a criticat dur, de asemenea, planul Comisiei de „diluare și desființare a PAC, în special prin propunerea unei abordări degresive a plăților care penalizează fermele mai mari și exclude culturi cheie, cum ar fi cerealele și plantațiile de măslini, care sunt esențiale pentru dietele europene, economiile rurale și autonomia strategică”.

„Fermierii europeni au îndurat deja ani de presiuni – de la extreme climatice la creșterea costurilor și concurența globală neloială. Acum este momentul să consolidăm, nu să slăbim, PAC. Această propunere riscă să facă exact opusul”, a concluzionat Carmen Crespo Díaz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *