OPINIE Gârlă de strategii, planuri de management și documente legislative pentru prevenirea inundațiilor, dar efectul este zero/Statul român nu reușește nici în zece ani să finalizeze lucrările planificate

În urma unor ploi torențiale masive și a ruperii unor baraje ale unor amenajări piscicole, apele s-au revărsat recent în mai multe localități din județul Galați și au inundat câteva mii de gospodării și terenuri agricole provocând pierderi de vieți omenești și pagube economice considerabile. 

Fenomenul nu este unul neobișnuit: zonele respective au mai fost inundate de câteva ori în ultimii 20 de ani. Autoritățile de stat, în responsabilitatea cărora intră activitățile de prevenire și protecție în caz de inundații, nu s-au învățat minte. Au trecut opt ani de la ultimele inundații puternice înregistrate în județ și iată că acestea se repetă întocmai, ca produse de o imprimantă 3D. Nimic atenuat, nicio îmblânzire a puhoaielor. Opt ani, fără nicio consecință în plan practic.

Sigur, nu pretinde nimeni ca statul prin reprezentanții săi să regleze nivelul de precipitații sau să evaporeze apa instant. Nu vorbesc despre acte de magie. Vorbesc despre intervenții raționale, tehnice, inginerești, înainte ca apa să se pună în mișcare și să măture tot ce-i stă în cale.

Totul era pregătit din punct de vedere legislativ și procedural, începând cu forurile de la Bruxelles. În octombrie 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații nr 60/2007, numită simplu Directiva Inundații.

În documentul respectiv li se cere statelor membre ”să elaboreze planuri de gestionare a riscului de inundații” și să creeze ”hărți de hazard la inundații și hărți cu risc de inundații care să arate potențialele consecințe negative asociate diferitelor cazuri de inundații, inclusiv informații privind surse potențiale de poluare a mediului ca urmare a inundațiilor”. 

Citește AICI Directiva Inundații.

În 11 august 2010 este aprobată Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, prin HG 846. Documentul transpune în legislația națională Directiva 60/2007.

Printre activitățile preventive sunt menționate:

1.evitarea construcției de locuințe și de obiective sociale, culturale și/sau economice în zonele potențial inundabile, cu prezentarea în documentațiile de urbanism a datelor privind efectele inundațiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condițiile de risc la inundații;

2.realizarea de măsuri structurale de protecție (baraje, diguri, derivații de ape mari, consolidări de maluri, zone umede etc.);

3.realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundații și a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări, sisteme de avertizare/alarmare, informarea publicului etc.).

Ulterior, este lansat un site numit inundatii.ro, care gâlgâie de informații, o mică enciclopedie despre inundații. De aici aflăm că România se situează pe locul patru în clasamentul european al riscului la inundații. 

Pe site-ul menționat sunt publicate și hărțile de hazard și de risc la inundații. Timp și răbdare să ai ca să reușești să înțelegi modul de utilizare.

Mai aflăm și numele instituțiilor care gestionează riscul la inundații: ”La nivel național, principalele instituții publice responsabile cu managementul riscului la inundații sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), împreună cu instituțiile subordonate (Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și cele 11 Administrații Bazinale de Apă)”.

Între timp, au fost elaborate și publicate Planurile de management al riscului la inundații, de către Administrațiile bazinale. Printre acestea, se află și Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, în competența căreia se află teritoriul din județul Galați inundat în noaptea de vineri spre sâmbătă ( 13-14 septembrie 2024 ). 

Mai mult, la începutul acestui an, Ministerul de Interne, prin ISU Galați, a publicat o Schemă cu riscurile teritoriale din județul Galați, fiind menționate și riscurile la inundații.

Documentul de referință rămâne însă Planul de management al riscului la inundații al Administrației Bazinale Prut – Bârlad actualizat în mai multe etape.

În cuprinsul acestui document sunt prezentate măsurile pe care instituția și-a asumat să le ia pentru prevenirea inundațiilor sau reducerea riscului la inundații. Lucrările vizează inclusiv teritoriul comunei Pechea, una dintre localitățile măturate de ape:

„Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni/

Finalizare acumulare nepermanentă Suhurlui pentru atenuarea undelor de viitură și reținerea aluviunilor, conform SF reactualizat

Localizare: amonte localitatea Pechea”

”Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie

Lucrări propuse:

– consolidări de mal 2 km;

– amenajare râu Suhu confluență cu Geru – amonte Pechea L= 18 km;

– amenajare râu Suhu amonte Pechea L=12.4 km;

Localizare: pe râul Suhu, pe tronsonul Acumulare Suhu – amonte intravilan Pechea, județul Galați, conform Obiect II – Amenajare râul Suhului și afluenți din Nota de Fundamentare “Amenajare afluenți râu Siret, aval Cosmești – confluență fluviul Dunărea, județul Galați”

Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie

Lucrări propuse:

– amenajare râu Perișani, Smulți – amonte Acumulare Suhu L=18km;

Localizare: pe râul Suhu, pe tronsonul Acumulare Suhu – amonte intravilan Pechea, județul Galați, conform Obiect II – Amenajare râu Suhului și afluenți din Nota de Fundamentare “Amenajare afluenți râu Siret, aval Cosmești – confluență fluviul Dunărea, județul Galați”

Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie

Lucrări propuse:

– amenajare râu Valea Satului ( Rediu) L=7 km;

Localizare: pe râul Suhu, pe tronsonul Acumulare Suhu – amonte intravilan Pechea, județul Galați, conform Obiect II – Amenajare râu Suhului și afluenți din Nota de Fundamentare “Amenajare afluenți râu Siret, aval Cosmești – confluență fluviul Dunărea, județul Galați”.

Nivelul de prioritizare: Mare.

Aceste proiecte majore de reducere a riscului la inundaƫii sunt prezentate în documentul oficial ca având perioada de începere 2016 – 2021, „dar se vor finaliza după anul 2021 în ciclul următor de planificare”. Adică, e nevoie de zece ani pentru lucrări de consolidarea a malurilor unor pârâiașe!

Cel mai probabil, autoritățile s-au culcat pe o ureche în anii de secetă care s-au succedat de la ultima inundație, ignorând că schimbările climatice se caracterizează și prin ploi torențiale care survin unor perioade de secetă.

Legi și strategii avem gârlă. Lucrările sunt deficitare sau pur și simplu nu au fost executate. Sigur, nu am fost în teren ca să fac o evaluare a lucrărilor. Există organisme de audit în acest scop. Poate or fi fost buldoexcavatoare în albia râurilor, poate a fost turnat beton pe ici, pe colo. Văd însă efectele inundațiilor: aceleași ca în 2016 sau în 2013. De parcă nimic nu s-ar fi lucrat între timp.

Citește și Imagini dramatice dintr-o fermă din Galați afectată de inundații: „Au dispărut câteva vaci, nu le-am mai găsit/Sala de muls a fost sub ape” – Daniela Mihalache, fermier, Cudalbi