Pe străzile din Oslo circulă tot mai multe mașini vechi, aduse din străinătate, care livrează mâncare. Potrivit poliției norvegiene, rețele criminale organizate controlează fluxul de șoferi români care lucrează pentru companii precum Wolt și Foodora, notează publicația NRC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Aici poți vedea geanta Foodora în mașină. Deci a fost folosită pentru multe lucruri, evident”, spune Morten Dahl, care conduce printre zecile de mașini ridicate și depozitate de municipalitate la centrul de la Alnabru, în estul orașului Oslo.
„Aceasta este una dintre cel puțin cinci-șase mașini pe care le avem aici și care lucrează pentru Wolt sau Foodora”, adaugă el.
Potrivit lui Dahl, numărul mașinilor înmatriculate în străinătate a crescut vizibil, iar România este țara care iese în evidență: „Am avut surprinzător de multe din România. Avem la zi 21 și e mult”, precizează el.
„Nu este exclus să fie vorba și despre trafic de persoane”
Poliția suspectează că rețele criminale din România recrutează activ șoferi pentru livrări în Oslo. „Nu este exclus să fie vorba și despre trafic de persoane”, spune Lasse Johnsen de la poliția din Oslo.
Conform anchetatorilor, metoda folosită de aceste rețele este clară: „Backmenii” colectează datele de identitate ale șoferilor și înființează firme individuale (ENK) pe numele acestora. Cu ajutorul acestor firme, sunt încheiate contracte de livrare cu Wolt sau Foodora. Curse de livrare sunt apoi efectuate de șoferii recrutați, iar banii ajung în conturile controlate de rețele.
„Fikserii” (intermediarii) îi ajută pe șoferi cu toate formalitățile: obținerea unui D-nummer, adresă, vehicul și cont de utilizator. „Atunci primesc ajutor pentru tot, de la a-și face D-nummer, adresă, vehicul sau un profil de utilizator pentru a lucra”, explică Johnsen.
Investigația NRK a descoperit mai multe grupuri românești pe Facebook, unde se cumpără, vând sau închiriază conturi de livratori Foodora și Wolt. Poliția susține că, de multe ori, rețelele criminale controlează fluxul de bani și păstrează o parte sau toți banii câștigați de șoferi. „Aici sunt adesea persoane vulnerabile care ajung în țară și sunt exploatate”, spune Johnsen.
Peste 280 de firme individuale, înregistrare în Norvegia, din 2024. Titularii sunt români
El confirmă că ceea ce poliția observă reprezintă „criminalitate organizată facilitată de rețele criminale”. „Da, asta credem că putem spune cu siguranță”, afirmă el.
NRK a descoperit că, doar în 2024 și până acum, au fost înființate peste 280 de firme individuale în Norvegia, cu titulari români. Aceasta reprezintă aproape jumătate din toate firmele înregistrate în domeniul livrărilor în aceeași perioadă.
Mai mult, multe dintre aceste firme sunt înregistrate la aceeași adresă, iar unii dintre proprietari nu sunt conștienți că adresa lor a fost folosită. Pe o singură adresă din Oslo figurează în jur de 40 de persoane și aproape tot atâtea firme. Unele dintre adresele folosite sunt locuri care nu sunt locuințe. De exemplu, mai multe firme au fost înregistrate la Bymisjonssenteret din Tøyen, Oslo.
Creșterea numărului de mașini românești este vizibilă și în statisticile oficiale. „Anul trecut, mașinile românești erau peste tot în Oslo”, spun autoritățile. Multe dintre aceste vehicule sunt inscripționate cu logo-urile Wolt și Foodora.
Potrivit poliției, multe dintre mașini nu au trecut de inspecția tehnică și circulă în stare proastă. Șoferii sunt adesea surprinzător de sinceri când sunt opriți: spun că lucrează ca livratori, că sunt plătiți la negru și că lucrează pentru alții.
„Este foarte obișnuit să fie între doi și cinci șoferi diferiți pe aceeași mașină, dar același șofer poate conduce și mai multe mașini”, explică Vivi-Ann Haukås de la Poliția Rutieră. Aceasta spune că autoritățile detectează aceste modele de comportament și pe camerele de trafic. „Poate părea că mașinile aparțin aceleiași persoane, dar sunt folosite de șoferi diferiți la ore diferite”, precizează Haukås.
„Vedem că firmele au pierdut un pic controlul asupra celor care conduc efectiv”
Companiile de taxare a drumurilor (bompenger) confirmă și ele suspiciunile poliției: multe mașini circulă non-stop, sugerând că șoferii lucrează în ture. „Asta arată clar că sunt mai multe persoane care le folosesc”, spune Arne-Petter Lorentzen, purtător de cuvânt al Fjellinjen.
Deși legislația permite cetățenilor străini să lucreze în Norvegia ca livratori, iar utilizarea mașinilor înmatriculate în străinătate este legală, poliția consideră că firmele de livrări au pierdut controlul. „Vedem că firmele au pierdut un pic controlul asupra celor care conduc efectiv”, spune Lasse Johnsen de la poliție. El subliniază că jobul de livrator poate fi folosit și ca paravan pentru alte activități ilegale: „furturi din magazine, pregătirea unor spargeri de locuințe, și am primit și câteva ponturi despre vânzarea de droguri”, adaugă Johnsen.
Poliția a avut deja întâlniri cu Foodora și Wolt. „Ce va rezulta din asta, rămâne de văzut. Dar vom rămâne aproape de ei, pentru a ne asigura că lucrurile merg în direcția pe care o dorim”, afirmă Johnsen. El adaugă: „Avem impresia că firmele vor să rezolve situația”.
Ambele companii susțin că iau în serios problema. „Luăm asta foarte în serios”, spune Prashant Søegaard, director general la Foodora. „Privim asta cu mare seriozitate. Credem că e bine că poliția ne-a contactat”, afirmă Christian Kamhaug de la Wolt.
Atât Wolt, cât și Foodora declară că nu erau la curent cu amploarea vânzării și închirierii de conturi. Companiile au anunțat deja măsuri: Wolt a introdus recunoașterea facială lunară în aplicația folosită de livratori, iar Foodora va cere ca șoferii să conducă doar mașini înmatriculate în Norvegia — măsură pe care și Wolt o ia în considerare.
Ambele companii subliniază că este interzis să închiriezi, să vinzi sau să împarți conturile. „Dorim să fim și mai clari în legătură cu acest lucru. Cei care nu respectă aceste reguli nu vor putea continua să lucreze pentru noi”, spune Prashant Søegaard de la Foodora.
Totuși, ambele companii resping cererea poliției de a angaja direct șoferii, pentru un control mai bun. „Cel mai mult ne-am dori să îi angajeze. Atunci am avea un control total asupra celor care lucrează pentru ei”, spune Lasse Johnsen.
