Sursa foto: Pexels
Pe zi ce trece se consolidează datele care tind spre concluzia că un consum regulat de cantități chiar și moderate de alcool poate fi un factor co-responsabil în apariția mai multor tipuri de cancer. La fel, în oglindă, și cele care arată că renunțarea la alcool duce la scăderea riscului oncologic, relatează publicația Il Fatto Alimentare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În ultimele săptămâni au fost publicate două studii care au analizat informații privind obiceiurile de consum și incidența cancerelor, colectate pe parcursul multor ani consecutivi. Rezultatul a fost același în ambele cazuri: creșterea numărului de cancere asociate consumului de alcool este evidentă, la fel ca și reducerea riscului atunci când se renunță complet la alcool sau, cel puțin, când se diminuează drastic numărul de pahare consumate zilnic, relatează publicația Il Fatto Alimentare.
Alcoolul și intestinul, o legătură periculoasă
În primul studiu, publicat în revista Cancer, epidemiologii de la National Cancer Institute din Statele Unite au folosit date provenite dintr-un amplu program de screening populațional, numit Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian (PLCO) Cancer Screening, care a inclus un follow-up de 20 de ani. Pe durata perioadei de observație, dintre cei peste 88.000 de participanți, toți fără cancer la momentul inițial, au fost diagnosticate peste 1.600 de cazuri de cancer colorectal.
Analizând obiceiurile de consum, s-a constatat că, față de persoanele care se limitau la cel mult o băutură alcoolică pe săptămână, cei care consumau 14 sau mai multe băuturi, adică două pe zi sau mai mult, aveau un risc cu 25% mai mare de a dezvolta cancer colorectal. Risc ce creștea până la 95% dacă era luat în considerare doar cancerul de rect.
Luând în calcul perseverența consumului de alcool, a reieșit că, numai la vârsta adultă, un consum mediu–ridicat este asociat cu o creștere de 91% a riscului de cancer colorectal, comparativ cu cei care beau puțin, chiar dacă regulat. Cu alte cuvinte, riscul este aproape dublu.
Riscurile celor care s-au lăsat de băut
Vestea bună este că, în rândul foștilor consumatori de alcool, nu se observă abateri față de media populației: riscul revine la un nivel comparabil cu cel al persoanelor care nu beau. Mai mult, cei care au renunțat la alcool prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta adenoame (formațiuni benigne care adesea evoluează spre malignitate) comparativ cu cei care beau chiar și puțin (un pahar pe săptămână), dar în mod regulat.
Jumătate dintre cancerele hepatice, cauzate de consumul prelungit de alcool
În ceea ce privește mecanismele prin care alcoolul crește riscul apariției formațiunilor precanceroase și canceroase, deocamdată există doar ipoteze. Una dintre cele mai acreditate se referă la toxinele rezultate din metaboliții alcoolului, care ar putea afecta grav microbiota intestinală.
Trebuie precizat că acest studiu nu demonstrează o relație directă de cauză–efect, ci doar existența a două fenomene care par corelate și care ar trebui confirmate prin alte tipuri de cercetări. Cu toate acestea, mesajul este clar și este întărit indirect de concluziile celui de-al doilea studiu, publicat în revista British Journal of Cancer, a grupului Nature.
În acest caz, datele provin din Australia, dintr-o bază de date ale cărei prime înregistrări datează de acum 70 de ani, în care au fost consemnate nu doar informații despre sănătate, ci și despre consum și obiceiuri.
Cu cât bei mai mult, cu atât riscul este mai mare
Pe scurt, potrivit autorilor, cercetători de la Universitatea din Melbourne, reducerea consumului de alcool ar avea un impact semnificativ asupra riscului oncologic, deoarece consumul prelungit de alcool este responsabil de:
• 45% dintre cancerele căilor aerodigestive superioare la bărbați și 21% la femei;
• 48% dintre cancerele hepatice;
• 15% dintre cancerele colorectale la bărbați și 4% la femei;
• 14% dintre cancerele de sân la femei.
După cum subliniază autorii, aceste procente sunt mai ridicate decât cele raportate în multe alte analize, deoarece au fost luate în considerare date care acoperă decenii întregi și, implicit, efectul cumulativ al consumului regulat de alcool, posibil pe întreaga durată a vieții adulte.
Fără alcool este mai bine
Iar datele privind situația inversă, adică în condițiile abstinenței aproape totale, le confirmă pe cele anterioare. Atunci când cantitatea de alcool consumată scade chiar și cu un litru pe an*, se observă următoarele reduceri:
–3,6% la bărbați și –3,4% la femei ale deceselor prin cancer al căilor aerodigestive superioare;
–3,9% decese prin cancer hepatic la bărbați;
–1,2% decese prin cancer colorectal la bărbați și –0,78% la femei;
–2,3% decese prin cancer mamar la femei.
Se consideră că un litru de alcool pur echivalează cu aproximativ 11 sticle de vin de 12% alcool, 3,5 sticle de băuturi alcoolice de 40% sau 60 de doze de bere de 330 ml cu 5% alcool.
Organizația Mondială a Sănătății a afirmat în repetate rânduri că nu există un nivel de consum de alcool lipsit total de risc în legătură cu cancerul. Autorii studiului australian solicită consolidarea măsurilor precum taxarea, restricțiile privind publicitatea și etichetarea produselor. Cu alte cuvinte, este nevoie de intensificarea eforturilor pentru reducerea consumului de alcool, folosind toate instrumentele a căror eficiență a fost demonstrată.
