Foto: Pinterest
Prăjitura cartof era nelipsită din orice cofetărie comunistă dela noi, inclusiv în perioada anilor 80 când zahărul, untul sau ouăle se găseau cu greu, iar majoritatea prăjiturilor din comerț aveau în general înlocuitori: lapte praf, margarina etc. Este imitația românească a desertului kartoshka din bucătăria rusească, iar dacă îl vom prepara cu ingrediente de calitate, gustul este foarte bun.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Originile și istoria desertului kartoshka
Primele mențiuni despre acest desert apar la începutul secolului al XX-lea în Rusia sau URSS mai degrabă. Acest lucru nu înseamnă că nu a fost preparată niciodată înainte, ci doar că rețetele scrise ar fi imposibil de găsit în cărțile de bucate mai vechi.
Inițial, a apărut ca o modalitate de a utiliza produsele de patiserie vechi, rămase nevândute. Olga Shatunovskaya scria în memoriile sale: „Înainte de revoluția din Baku, o prăjitură proaspătă costa o copeică. A doua zi, aceeași prăjitură costa o jumătate de copeică. În a treia zi, dacă tot nu se vindea, toate acele produse erau folosite pentru a face prăjitura kartoshka.”
Mai târziu, în Uniunea Sovietică, kartoshka s-a transformat într-un desert de sine stătător. Nu mai era preparată din resturi de patiserie veche, în schimb, se foloseau firimituri de pâine sau resturi de blat. Cu alte cuvinte, era metoda perfectă pentru cantinele sovietice de a valorifica resturile, deoarece fiecare firimitură din bucătărie era inventariată, iar bucătarii nu își puteau permite nicio risipă.
Kartoshka a câștigat rapid popularitate în rândul rușilor și a ajuns în fiecare cămin. Rețeta necesită ingrediente simple, ceea ce era ideal pentru gospodine în perioadele cu deficit de alimente și cartele de rații. Când femeile au început să facă această prăjitură acasă, neavând la îndemână resturi de la alte blaturi, au început să folosească biscuiți în loc.
Alegerea biscuiților
Biscuiții folosiți pentru varianta rusească trebuie să aibă un gust neutru, ceea ce noi numim biscuiți populari. Unele rețete sugerează coacerea unui pandișpan de la zero pentru a imita textura originală a prăjiturii făcute din resturi de blat. Dacă aveți timp la dispoziție, puteți încerca această variantă, dar nu este deloc obligatoriu.
Kartoshka este menită să fie un deliciu simplu și ieftin, care poate fi gata în 20 de minute. Coacerea unui blat de la zero doar pentru a-l sfărâma ulterior adaugă multă muncă inutilă. Biscuiții cumpărați din magazin funcționează perfect.
Ingrediente
-
320 g de biscuiți (tip biscuiți populari, cu gust neutru)
-
150 g de unt
-
190 g de lapte condensat îndulcit (din cel la conservă)
-
2 linguri pudră de cacao (pentru compoziție) + 3 linguri (pentru pudrat)
-
50 g de nuci sau alune de pădure, prăjite în prealabil
-
2 linguri de coniac (opțional, pentru aromă).
Preparare
-
Topește untul într-o crăticioară la foc mic, apoi lasă-l puțin la răcit.
-
Pune biscuiții și jumătate din cantitatea de nuci într-un blender. Mărunțește până când se transformă într-o făină/firimituri fine.
-
Restul de nuci toacă-le mărunt cu un cuțit (pentru a avea puțină textură crocantă în interior).
-
Într-un bol încăpător, amestecă firimiturile de biscuiți cu cele 2 linguri de cacao și nucile tăiate la cuțit.
-
Adaugă untul topit și laptele condensat peste amestecul de biscuiți. Omogenizează bine până când obții o consistență densă, asemănătoare cu un aluat. Acum este momentul să adaugi și coniacul, dacă folosești.
-
Ia câte o porție de compoziție (poți folosi o lingură de înghețată pentru porții egale) și rulează-le între palme în formă ovală (pentru a semăna cu niște cartofi adevărați).
-
După ce ai format toate prăjiturile, pune-le la frigider timp pentru jumătate de oră ca să se întărească.
-
Trece fiecare „cartof” printr-un vas cu pudră de cacao, rotindu-l pe toate părțile până când e acoperite uniform cu cacao.
Sfaturi ca să iasă ca la bunica
-
Folosești lapte condensat îndulcit (cel dens, ca o cremă), nu cel lichid pentru cafea.
-
Nu sări peste prăjirea nucilor! Acesta schimbă complet gustul desertului, oferindu-i o aromă mult mai intensă.
