Schimbările climatice pun presiune tot mai mare pe horticultori. În județele din sudul țării, fermierii se confruntă cu pierderi masive, după ce, în luna februarie, temperaturile au coborât sub -24°C. Gloria Pascu, din Lehliu, cultivatoare cu experiență în legumicultură și pomicultură, descrie o realitate dură: jumătate dintre mugurii de rod ai pomilor fructiferi sunt distruși de ger.
„Vremea aceasta ne afectează drastic! În 25 februarie am avut -24°C, iar în cele șase zile dinainte au fost -18°C. Aproximativ 50% dintre muguri au degerat. Apoi au urmat zilele acestea geroase. Anul acesta, nu cred că vom mai avea producție la fructe, s-ar putea ca merii și perii să nu fie afectați. O să vedem când trece frigul. Pe lângă faptul că cultivăm fructe am început și cu legume, ca să ne balansăm veniturile.
Gloria Pascu are o livadă de cireși de 6 hectare, iar anul trecut a câștigat Locul I la campionatul de la Istrița. Gloria cultivă și căpșune și zmeură și are o zonă de livadă „tutti-frutti”, unde sunt plantați laolaltă, caiși, pruni, piersici, meri, nectarini, peri, gutui.
Dacă până acum Gloria și Bogdan Pascu au cultivat 14 hectare cu fructe, acum au început să cultive și legume, pe un sfert de hectar, în spațiu protejat, ca să se dezvolte și pe partea de legume și să aibă un venit sustenabil. În plus, încearcă să compenseze pierderile extinzându-se spre legume și procesare.

Frigul pătrunde și în solar, albinele nu mai polenizează, iar vântul spulberă tot
Nici în solarii situația nu e mai bună. În noaptea de 8 spre 9 aprilie, temperatura a scăzut la -4°C afară, iar în interior s-a înregistrat -2°C. Au fost afectate culturile de rucola, tomate și ardei capia.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Vara trecută am avut 55°C în solar. Iarna avem -24°C. De la un an la altul, productivitatea scade cu 20-30%. Dacă tendința continuă, în 5 ani nu vom mai putea face horticultură în sudul țării.”
Gloria Pascu a explicat pentru G4Food și dificultățile legate de polenizare. Frigul din primele ore ale dimineții întârzie ieșirea albinelor din stupi.
„Albinele ies din stup abia la 14-15°C. Anul trecut, din cauza frigului matinal, am avut doar 20-30% producție la cireșe.”
În plus, rafalele de vânt au devenit tot mai frecvente și mai violente.
„Dar ne mai confruntăm și cu o altă realitate: în perioada aceasta de primăvară, vin rafale puternice de vânt și-ți ridică tomberoanele în aer. Ieri am avut vânt de 80 km/h. Anul trecut, în aceeași perioadă, au fost rafale de 120 km/h, ca în Retezat. Ridică tomberoane de 40 kg și le găsești după colț. Pur și simplu este o nebunie”, spune antreprenoarea.
În solar, a degerat rucola și, parțial, ardeii capia și tomatele. Pentru că azi–noapte au fost -4 grade, iar în solar au fost -1,-2 grade. Eu nu am cum să pun perdele de fum la 8.000 de pomi fructiferi, ca să aibă eficiență. Perdelele de fum care se pun în Franța și Ungaria sunt folosite o oră, maxim 2 ore, pentru că altfel dai faliment. Ori, aici ar însemna să dai foc 10-12 ore. Așa ceva este imposibil! Cireșii oricum au fost afectați 50%, încă din februarie și atunci ne îndreptăm privirea spre solarii. Linie pot să trag după ce înflorește ultimul cireș și văd dacă se prinde rod. Anul acesta vor crește prețurile la fructe și legume, pentru că toți sunt afectați. Cei mai afectați sunt cei de la Deal, în sus: Arad, Baia Mare, Satu Mare”.
Soluții proprii: sucuri, înghețată și 45.000 de copaci plantați
Ca măsură de adaptare, familia Pascu a investit într-o linie de sucuri naturale și înghețată artizanală,
„Pe lângă fructe și legume, am fost inspirați, am început o investiție într-o linie de sucuri, să producem sucuri naturale din fructe și o linie de înghețată artizanală, ca să ne mai sporim puțin veniturile. Așa reușim să facem față, cu greu.
Vindem fructe și în supermarketuri, dar câștigul nostru este atunci când vindem clientului final, pentru că, altfel, 30% din câștigul nostru se duce pe ambalaj. În final, rămânem cu un câștig undeva la 15%, din fructele viabile, că dacă ar fi să calculăm din întreg, ieși pe minus”, spune antreprenoarea.
În același timp, Gloria și Bogdan Pascu s-au implicat și în refacerea ecosistemului local. Din 2015, au plantat 45.000 de arbori, pentru a forma bariere naturale de protecție.
„Acești copaci nu aduc profit direct, dar creează umbră, rețin apa și protejează culturile. Dacă ar face și vecinii la fel, am crea un microclimat mai stabil”, spune fermierul.

Avertismentul Gloriei Pascu: „Ne confruntăm cu un colaps horticol”
„Ne confruntăm cu un colaps horticol”, avertizează Gloria Pascu, fondatoarea cooperativei Rodagria, într-un moment în care agricultura românească este pusă la încercare de schimbările climatice tot mai agresive.
Gloria Pascu nu este doar o voce în domeniu, ci și o pionieră a agriculturii regenerative. Cooperativa Rodagria, înființată în 2017, gestionează o suprafață de peste 56 ha în Adunații Copăceni, Giurgiu, unde sunt cultivate cireșe, zmeură, căpșuni, legume, pomi fructiferi și cereale. Rodagria este mai mult decât o fermă: este un model de sustenabilitate și inovare în peisajul agricol românesc.
„Agricultura regenerativă este răspunsul nostru la criza climatică”
„Agricultura regenerativă nu este doar o opțiune. Este răspunsul nostru la criza climatică”, spune Gloria Pascu. Rodagria a implementat încă de la început practici menite să susțină biodiversitatea și să reducă impactul asupra mediului: perdele forestiere (peste 30.000 de copaci plantați), benzi florale care atrag dăunătorii departe de culturi, polenizare naturală prin albine și bondari, fertirigare prin picurare, panouri fotovoltaice, compostare, culturi intercalate și rotația acestora.
Anul 2024 a fost, potrivit Gloriei Pascu, „cel mai dur din ultimii ani”: ianuarie cu temperaturi de peste 10°C, vânturi violente în februarie, înghețuri de -7°C în aprilie, vară întârziată și valuri de caniculă peste 40°C în iunie care au grăbit maturarea cireșelor cu o lună. Astfel, toate cele cinci soiuri de cireșe s-au copt în doar câteva zile, în loc să se întindă până la jumătatea lunii iulie.
În ciuda acestor provocări, Rodagria continuă să investească în tehnologii de monitorizare climatică și irigații prin telemetrie, ca parte a proiectului european Horizon Europe Climate Farm, unde calculează amprenta de carbon a fermei și identifică soluții concrete pentru reducerea emisiilor.
Pe lângă producția agricolă, Rodagria a creat un model de afacere integrată: fructele care nu se vând în stare proaspătă sunt procesate în sucuri, nectaruri, înghețată artizanală, fructe deshidratate, piureuri și produse apicole. Acestea sunt distribuite prin rețelele Mega Image, Carrefour, Metro, Real Foods, Pain Plaisir, Horeca, precum și online și în magazinul propriu de la fermă. În perioada mai 2023 – noiembrie 2024, Rodagria a participat la peste 60 de evenimente cu food truck-ul propriu, aducând gustul livezii în mijlocul orașului.
„Avem o responsabilitate nu doar față de sol, ci și față de oameni. În ultimii ani am primit peste 3.000 de vizitatori, în special familii cu copii. E vital ca cei mici să vadă cum cresc cireșele în copac, nu doar pe raftul supermarketului. Asta înseamnă educație pentru o alimentație conștientă și reducerea risipei alimentare”, explică fondatoarea Rodagria.
Recunoscută pentru eforturile sale, cooperativa Rodagria a fost finalistă în competițiile „Sustainability Competition 2023” organizată de AmCham și „Responsibility for the Future” organizată de Camera de Comerț Germană în România (AHK). Este, de asemenea, membră a camerelor de comerț americane, germane, franceze și belgiene din România.
Mesajul Gloriei Pascu este clar: „Agricultura regenerativă trebuie să devină o mișcare socială. Fără acțiune colectivă, nu putem face față provocărilor climatice care bat deja la ușă. Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare viitoare. Sunt realitatea prezentului.”
Nu ajunge sa faca agricultura regenerativa daca ea stropeste cu pesticide! Ce regenerare e aia pt pom sau fruct daca el creste cu pesticide si ingrasaminte chimice?