Efectele devastatoare ale excesului de zahăr asupra creierului/ Cercetătorii au descoperit că acesta poate da dependență mai puternică decât cocaina

Creierul utilizează mai multă energie decât orice alt organ din corpul uman, iar glucoza este principala sa sursă de combustibil. Dar ce se întâmplă atunci când creierul este expus, prin dietă, la o cantitate excesivă de zaharuri? În acest caz, potrivit verywellmind.com, mai mult nu înseamnă, neapărat, mai bine.

Efectele zahărului asupra creierului pot include:

• Abilități cognitive afectate și scăderea autocontrolului – Pentru mulți oameni, o cantitate mică de zahăr stimulează dorința de mai mult.
• Efecte asemănătoare drogurilor, în centrul de recompensă al creierului – Oamenii de știință au propus că alimentele dulci – alături de alimentele sărate și grase – pot produce efecte asemănătoare dependenței în creierul uman, determinând pierderea autocontrolului, supraalimentarea și, ulterior, creșterea în greutate. La oamenii primitivi, acest stimul ajuta la găsirea alimentelor bogate în calorii, ceea ce favoriza supraviețuirea atunci când mâncarea era rară. Dar acum, acest impuls primitiv contribuie la epidemia de obezitate și diabet. Caracteristicile comportamentale și neurobiochemice ale abuzului de substanțe și supraalimentării sunt destul de similare, iar ideea de dependență de alimente câștigă teren printre oamenii de știință.

Zahărul influențează răspunsul de recompensă al creierului

• Răspunsul la recompense –  Apare atunci când anumite structuri din creier sunt activate, ca răspuns la o recompensă, cum ar fi alimentele, sexul sau drogurile de adicție. Activarea acestei căi creează o conexiune între activitate și sentimentele de plăcere, ceea ce crește probabilitatea ca comportamentul să se repete.

La oameni, alimentele cu indice glicemic mare activează regiunile creierului asociate cu răspunsul la recompensă și provoacă sentimente mai intense de foame decât alimentele cu indice glicemic scăzut. Alimentele care provoacă o creștere mai mare a glucozei din sânge produc o dorință mai mare de adicție în creier.

Indicele glicemic este o modalitate de a clasifica alimentele care conțin carbohidrați pentru a estima cât de rapid sunt digerate și potențialul lor de a crește nivelul de zahăr din sânge. Diferitele tipuri de carbohidrați sunt procesate diferit în corp, unele cauzând creșteri și scăderi rapide ale glicemiei, iar altele ducând la creșteri și scăderi mai lente și graduale.

Alimentele cu indice glicemic mare sunt cele care au o valoare mare pe indicele glicemic. Acestea sunt digerate rapid și provoacă o creștere rapidă a nivelului de glucoză din sânge.

Exemple de alimente cu indice glicemic mare:

• Alimente procesate
• Alimente bogate în zahăr
• Cereale, gogoși și pâine albă
• Cartofi

Alimentele cu indice glicemic scăzut sunt cele care au o valoare mică pe indicele glicemic. Aceste alimente pot ajuta oamenii să controleze nivelul de zahăr din sânge și greutatea corporală și să reducă riscul de afecțiuni de sănătate, cum ar fi bolile de inimă și diabetul de tip 2.

Exemple de alimente cu indice glicemic scăzut:

• Legume
• Fructe
• Lactate
• Nuci
• Leguminoase

Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a folosit indicele glicemic (GI) pentru a testa acest proces și a constatat că consumul unui prânz cu indice glicemic mare a generat o activitate mai mare în regiunile creierului implicate în comportamentul alimentar, recompensă și dorință.

Zahărul provoacă răspunsuri asemănătoare dependenței de substanțe interzise

Studiile asupra activității creierului au furnizat dovezi care susțin ideea că supraalimentarea alterează sistemul de recompensă al creierului, ceea ce duce la o supraalimentare și mai mare. Același proces este considerat a sta la baza toleranței asociate cu dependența.

Pe măsură ce trece timpul, cantități mai mari din substanță sunt necesare pentru a ajunge la același nivel de recompensă. Studiile sugerează că supraalimentarea duce la un răspuns mai mic al recompensei și o dependență tot mai mare de alimentele sărace în nutrienți, bogate în zahăr, sare și grăsimi.

Un studiu publicat în PLoS One a constatat că alimentele dulci pot fi mai adictive decât cocaina. Deși cercetarea a fost realizată pe animale, investigatorii au descoperit că dulceața intensă poate depăși recompensa oferită de cocaină, chiar și la indivizi sensibilizați și dependenți de droguri.

Zahărul are efecte asupra memoriei

În plus, față de efectele negative ale zahărului asupra creierului, acesta dăunează întregului corp. Glucoza ridicată în sânge poate fi dăunătoare creierului, manifestată prin:

• Funcții cognitive încetinite
• Deficite de memorie
• Probleme cu atenția
• Inflamație în creier

Inflamația din creier poate contribui la dificultăți suplimentare de memorie. Un studiu din 2016 publicat în Behavioral Brain Research a găsit markeri inflamatori în hipocâmpul șoarecilor hrăniți cu o dietă bogată în zahăr, dar nu și în  al celor hrăniți cu o dietă standard.

Vestea bună este, totuși, că această daună inflamatorie, cauzată de zahăr, poate fi reversibilă.

Un studiu din 2017, publicat în revista Appetite, a găsit că daunele de memorie cauzate de consumul de zahăr pot fi inversate printr-o dietă cu zahăr scăzut și indice glicemic scăzut.

De asemenea, cercetări publicate în revista Nutrients, în 2015, au arătat că reducerea consumului de zahăr și suplimentarea cu acizi grași omega-3 și curcumină îmbunătățesc memoria de lucru.

Zahărul are efecte asupra stării de spirit

Un alt efect grav al zahărului asupra creierului este impactul său asupra stării de spirit. Astfel de efecte pot include:

• Procesare emoțională compromise – La tinerii sănătoși, abilitatea de a procesa emoțiile este compromisă de niveluri ridicate de glucoză din sânge, conform unui studiu de imagistică a creierului.
• Creșterea anxietății –  Un alt studiu publicat în Diabetes Care a descoperit că persoanele cu diabet de tip 2 au raportat o creștere a tristeții și anxietății în timpul hiperglicemiei acute (zahăr ridicat în sânge).
• Risc crescut de depresie – Unul dintre cele mai mari studii care leagă zahărul de depresie—o analiză a consumului alimentar și stării de spirit a 23.245 de indivizi din cadrul studiului Whitehall II—a descoperit că un consum mai mare de zahăr era asociat cu o incidență mai mare a depresiei.

Studiul, publicat în 2017, în Scientific Reports, a constatat că persoanele cu cel mai mare consum de zahăr aveau risc cu 23% mai crescut  de a fi  diagnosticate cu o tulburare mentală, decât cele care consumau mai puțin zahăr.

Consumul de zahăr afectează capacitatea mentală

Creșterea glicemiei dăunează vaselor de sânge. Daunele vasculare sunt principala cauză a complicațiilor vasculare ale diabetului, ducând la alte probleme, cum ar fi daunele vaselor de sânge din creier și ochi, provocând retinopatie.

Studiile, pe termen lung, efectuate pe diabetici, arată daune progresive ale creierului care duc la deficite în:

• Învățare
• Memorie
• Viteză motorie
• Alte funcții cognitive

Expunerea frecventă la niveluri ridicate de glucoză diminuează capacitatea mentală. Chiar și la cei fără diabet, consumul mai mare de zahăr este asociat cu scoruri mai mici la testele de funcție cognitivă. Se consideră că aceste efecte sunt cauzate de o combinație de hiperglicemie, hipertensiune, rezistență la insulină și colesterol crescut.

Cercetări suplimentare arată că o dietă bogată în zahăr adăugat reduce producția de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), o substanță chimică esențială pentru formarea noilor amintiri și învățare. Nivelurile scăzute de BDNF sunt, de asemenea, legate de demență și boala Alzheimer, conform unui studiu publicat în Diabetologia.

Așadar, după cum arată cercetările, orice zahăr adăugat în alimentele noastre este periculos. Putem evita aceste pericole satisfăcând pofta de dulce cu fructe proaspete, în loc de zaharuri rafinate.

Consumând fructe proaspete, obținem dulceața satisfăcătoare a alimentelor bogate în zahăr, cu bonusul suplimentar al fibrelor, antioxidanților și fitochimicalelor din fructe care reduc vârtejul de zahăr în sânge și blochează efectele sale negative.