Dieta flexitariană/ Tania Fântână, nutriționist: Mai multe alimente vegetale, mai puțină carne și produse animale, alimente cât mai puțin procesate/ Este o dietă flexibilă, ideală pe termen lung

Știu că am auzit cu toții de diverse diete și scheme de a mânca sănătos.

Fără a le împărți în bune și rele, cred că unele se exclud de la sine. Cu cât mâncați mai puține alimente, cu atât vă privați corpul de nutrienți. Și nu mă refer aici la faptul că, în perioada asta a anului, poate nu mâncăm o varietate mare de fructe, pentru că ele nu mai sunt în copaci, ci la excluderea unor grupe mari de alimente. Adică: fără lactate, fără carne, fără legume și fructe etc.

Dar cum facem totuși să mâncăm de toate, dar nu și din cele care nu ne fac musai bine? Eu cred că ajungi la soluția asta după ce treci prin mai multe etape și după ce înveți câte ceva despre corpul tău. Vedeți voi, mâncarea e o chestie foarte personală, iar noi, oamenii, facem foarte urât atunci când cineva ne ia mâncarea de la gură :).

Dieta flexitariană vine să răspundă următoarelor cerințe:

• o dietă care nu exclude legumele și fructele,
• o dietă ce ne permite să consumăm și produse animale, din când în când,
• o dietă care să nu te țină legat de aragaz,
• să găsești cu ușurință ce să mănânci și dacă pleci în vacanță sau ieși la un restaurant obișnuit,
• o dietă ce promovează alimentele mâncate în cea mai naturală formă a lor și nu pe cele procesate excesiv.

Pare dieta ideală, nu-i așa?

Haideți să vedem pe ce se bazează recomandările ei și cum o poți pune în aplicare.

• Creșterea consumului de alimente vegetale: legume, fructe, cereale integrale, nuci, semințe și leguminoase.
• Reducerea consumului de carne și produse animale: înlocuirea lor frecventă cu proteine vegetale.
• Adoptarea unei alimentații cât mai puțin procesate: preferarea alimentelor proaspete, locale și organice.
• Flexibilitate: includerea ocazională a cărnii, ouălor, lactatelor sau peștelui.

Beneficiile dietei flexitariene

Sănătatea cardiovasculară:
Consumul predominant de alimente vegetale este asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, datorită conținutului bogat de fibre, antioxidanți și grăsimi sănătoase. Sigur că aceste alimente vegetale, ca să aibă acest efect pozitiv asupra vaselor noastre de sânge, trebuie consumate neprocesate. De exemplu, degeaba mănânci dovlecei sau măsline dacă le dai prin făină și le prăjești, eventual în untură, ca să fie mai crocante.

Greutate corporală sănătoasă:
Studiile arată că persoanele care urmează diete flexitariene tind să aibă un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut. Alimentele vegetale sățioase, dar sărace în calorii, contribuie la controlul greutății. Aici depinde foarte mult cum aplicați voi vegetarianismul. Vegetali sunt și cartofii prăjiți, nu-i așa? Nu carnea sau cașcavalul ne îngrașă, ci cât mâncăm din ele și în ce combinații calorice le amplasăm.

Prevenirea bolilor cronice:
Dieta poate reduce riscul de diabet de tip 2, hipertensiune arterială și anumite tipuri de cancer (în special cele asociate cu consumul excesiv de carne roșie și procesată). Este important ce mâncăm, dar este și mai important să ne menținem greutatea în limitele sănătății. Să nu fim supraponderali sau obezi este o condiție esențială ca să nu dezvoltăm boli cronice. Obezitatea este printre primii factori de risc ai apariției acestora.

Sustenabilitate:
Reducerea consumului de carne are un impact pozitiv asupra mediului, scăzând emisiile de gaze cu efect de seră și utilizarea resurselor naturale, cum ar fi apa și terenurile agricole.

Flexibilitate și accesibilitate:
Spre deosebire de alte diete restrictive, dieta flexitariană permite adaptarea în funcție de preferințe, buget sau situații sociale, făcând-o mai ușor de urmat pe termen lung. Este foarte important să menții în timp obiceiurile bune. Asta o să facă diferența între sănătate și boală pe termen lung. Binele cu forța nu se face în corp.

5 pași prin care poți adopta și tu această dietă:

1. Pornește gradual:
   Începe prin a introduce mai multe mese fără carne pe săptămână. Dacă acum obișnuiești să mănânci carne și seara, poți opta pentru a avea doar prânzul cu carne.
2. Experimentează cu proteine vegetale:
   Include surse precum tofu, tempeh, linte, năut, fasole, quinoa sau nuci. Alege tot mai des ca garnitură la pește sau carne hummus, piure de linte, fasole boabe, în detrimentul celebrelor pilafuri și piureuri de cartofi.
3. Înlocuiește carnea cu alternative sănătoase:
   Spre exemplu, în locul unui burger din carne, optează pentru unul vegetal din leguminoase. Nu e nevoie să renunți la carne, repet, dar poți diversifica din când în când burgerul clasic din vită cu unul din surse vegetale. Nu e nevoie să-ți bați tu capul cu gătitul lui acasă. Îl poți comanda de la restaurant.
4. Prioritizează alimentele integrale:
   Evită alimentele vegetale ultraprocesate și consumă alimente în forma lor cât mai naturală. Nu mai cumpăra orez alb, făină albă etc. Caută alimente integrale, fie că vrei să cumperi făină, orez, paste sau cereale pentru mic dejun.
5. Planifică mesele:
   Asigură-te că mesele sunt echilibrate și includ toate categoriile esențiale: carbohidrați complecși, proteine, grăsimi sănătoase și fibre. Cum am spus de fiecare dată, rolul weekendului este pentru a ne odihni, dar și pentru a ne planifica mesele săptămânii ce urmează. Mergi și fă cumpărături pe baza unei liste de ingrediente ce o să te ajute să mănânci sănătos și organizat, începând cu micul dejun și terminând cu cina.

Dieta flexitariană este ideală pentru cei care vor să adopte un stil ideal de a mânca pe termen lung. Sigur că, dacă sunteți carnivori înrăiți, nu știu dacă o să vă mulțumească un burger vegetarian, dar asta nu înseamnă că până și voi nu puteți înlocui, măcar la cină, o friptură uriașă de vită cu niște hummus și salată de crudități cu ceva lipie. Pun pariu că a doua zi o să aveți un abdomen mai suplu, un scaun mai satisfăcător și, clar, somnul vostru o să fie mult mai calitativ.