De ce ești mereu balonat? 11 motive mai puțin cunoscute, explicate de un gastroenterolog: „Alimentele slab digerate duc la fermentație excesivă în colon și la formarea de bule de gaz”

Alegerile alimentare, precum consumul de alimente bogate în fibre sau grăsimi, pot duce la fermentație crescută și producție de gaze în tractul digestiv, potrivit eatingwell.com. Factorii de stil de viață, cum ar fi stresul sau un program de somn neregulat, pot contribui și ei.
Dacă gazele persistă sau devin severe, consultă un medic pentru un tratament personalizat.

A fi balonat e neplăcut. Desigur, este un lucru normal – majoritatea oamenilor elimină gaze între 10 și 12 ori pe zi. Dar dacă simți că gazele devin prea dese și deranjante, cum poți rezolva situația?

Când balonarea constituie un motiv de îngrijorare?

„Gazul intestinal este format din oxigen, dioxid de carbon și azot din aerul înghițit, precum și metan și hidrogen din alimentele descompuse de bacteriile din colon. Alimentele slab digerate, în special, duc la fermentație excesivă în colon și la formarea de bule de gaz”, explică dr. Marc Bernstein, gastroenterolog.

De cele mai multe ori, flatulența nu e un motiv de îngrijorare și poate fi ușor rezolvată, odată ce afli cauza exactă (alimentele crucifere și băuturile carbogazoase sunt, de regulă, cauza neplăcerilor). Dar dacă ai și alte simptome grave – precum diaree, sânge în scaun sau vărsături – e esențial să consulți medicul.

11 motive pentru care ești balonat și ce poți face în fiecare caz în parte

1. Programul tău de somn este dat peste cap – Lipsa somnului regulat poate dezechilibra flora intestinală (disbioză), ceea ce duce la producție crescută de metan și hidrogen, deci și la gaze.
   Ce să faci: Culcă-te și trezește-te la aceeași oră zilnic, inclusiv în weekend. Dormi cel puțin 7 ore pe noapte.
2. Iei anumite medicamente – Unele medicamente (de exemplu, unele antiinflamatoare) pot irita mucoasa stomacului și pot provoca gaze. La fel și statinele, antidepresivele, antibioticele, laxativele și inhibitorii de acid gastric.
   Ce să faci: Discută cu medicul dacă medicamentele tale ar putea fi cauza și vezi dacă există alternative cu mai puține efecte secundare.
3. Vorbești în timp ce mănânci – Înghițirea aerului (aerofagia) când mănânci și vorbești simultan duce la acumularea de gaze.
   Ce să faci: Mestecă bine și termină de înghițit înainte să te alături conversației.
4. Ești foarte stresat – Stresul încetinește digestia, permițând bacteriilor să producă mai multe gaze. De asemenea, poate crește aciditatea stomacului.
   Ce să faci: Exersează tehnici de relaxare – respirație profundă, yoga, mișcare – și mănâncă mai încet.
5. Ai început să faci mai mult cardio – Exercițiile de tip cardio (alergarea, ciclismul, înotul, săriturile cu coarda, mersul rapid, dansul și exercițiile aerobice de grup) cresc frecvența respirației, ceea ce duce la înghițirea mai multor cantități de aer. De asemenea, mișcarea fizică „agită” organele digestive.
   Ce să faci: Așteaptă 30–60 minute după masă înainte de a face exerciții și evită alimentele care provoacă gaze înainte de antrenament.
6. Ești constipat – Constipația încetinește digestia, dând bacteriilor mai mult timp pentru fermentare, ceea ce produce gaze.
   Ce să faci: Mărește treptat aportul de fibre (fructe, legume, cereale integrale) și bea suficientă apă.
7. Mănânci des alimente bogate în grăsimi – Grăsimile încetinesc digestia, iar bacteriile descompun alimentele nedigerate și produc gaze.
   Ce să faci: Redu consumul de alimente grase și mănâncă mai multe legume, fructe, cereale integrale, carne slabă și pește.
8. Bei, frecvent, apă direct din sticlă – Mulți dintre noi înghițim aer când bem apă, rapid, direct din sticle.
   Ce să faci: Bea încet și evită să „sorbi” aerul în exces.
9. Ai o infecție – Infecțiile intestinale (ex: E. coli, salmonella) pot provoca gaze și balonare, prin inflamarea intestinului subțire.
   Ce să faci: Bea lichide clare, mănâncă alimente ușor digerabile (pâine prăjită, orez, biscuiți) și evită lactatele, alimentele grase, bogate în fibre sau picante. Spală-te pe mâini regulat și revino la o dietă bogată în plante, după recuperare.
10. Ți-ai schimbat recent dieta – O creștere bruscă a fibrelor (fasole, legume, cereale) poate duce la gaze. Oligozaharidele din fasole, de exemplu, sunt „hrana preferată” a bacteriilor intestinale, care produc gaze când le descompun.
    Ce să faci: Introdu treptat alimentele bogate în fibre și crește și consumul de apă.
11. Ai apnee în somn – Persoanele cu apnee respiră pe gură noaptea, înghițind astfel mai mult aer. Utilizarea aparatului CPAP (dispozitiv furnizează o presiune prin intermediul unei măşti confortabile pe care pacientul o poartă în timpul nopţii) poate introduce aer în stomac.
    Ce să faci: Verifică dacă presiunea aparatului CPAP este corect setată. Discută cu medicul despre alte opțiuni pentru tratarea apneei.

Mici ajustări ale obiceiurilor zilnice te pot ajuta să scapi de balonare și să te simți confortabil

Gestionarea balonării/flatulenței poate părea dificilă, dar înțelegerea cauzelor și ajustările mici ale obiceiurilor zilnice pot face o mare diferență. De la schimbări în dietă, până la reducerea stresului sau ajustarea tratamentelor și a programului de somn – fiecare pas contează.

Totuși, dacă gazele persistă sau sunt însoțite de simptome neplăcute (balonare cronică, diaree, disconfort sever), consultă un medic. Pot fi semne ale unor afecțiuni mai grave.

Ascultă-ți corpul! Cu puțină atenție și răbdare, te vei simți din nou confortabil și încrezător.