Curiozitate agri-food: Zahărul, de la leac prețios la pericol cotidian / Secole la rând, a fost considerat condiment și medicament rar, nu aliment de bază / Azi îl consumăm în exces

Zahărul, astăzi prezent în aproape orice aliment procesat, a avut timp de secole un statut complet diferit. Lungi perioade din istorie, acesta nu a fost considerat aliment de bază, ci un condiment scump, utilizat cu moderație, uneori chiar ca medicament.

Primele referiri la zahăr în Europa apar în Evul Mediu, când era importat din Orientul Mijlociu. Ajungea pe mesele regilor și nobililor, fiind considerat un lux. Era vândut în cantități mici, păstrat în farmacii și comercializat alături de mirodenii rare, precum scorțișoara sau cuișoarele.

În secolele XII–XV, zahărul era utilizat în amestecuri medicale pentru tratarea febrei, durerilor de stomac și a afecțiunilor respiratorii. Era considerat benefic pentru echilibrul „umorilor” din corp, în spiritul medicinei medievale. Apărea în rețete prescrise de medici și era uneori inclus în trusele de călătorie ale aristocraților, alături de plante medicinale.

Scump, rar și căutat

Din punct de vedere economic, zahărul era aproape la fel de valoros ca aurul. În Europa secolelor XVI–XVII, acest produs era importat din coloniile asiatice și, ulterior, din cele din Caraibe, în cantități mici. A fost nevoie de extinderea plantațiilor de trestie de zahăr în America de Sud și Centrală pentru ca zahărul să devină mai accesibil.

Această cerere imensă a stat și la baza dezvoltării comerțului transatlantic cu sclavi, deoarece forța de muncă ieftină era esențială pentru cultivarea și prelucrarea trestiei de zahăr.

De la „tratament” la dependență alimentară

Abia în secolul al XIX-lea, odată cu industrializarea și apariția zahărului din sfeclă, produsul a devenit disponibil pentru populația largă. A început astfel transformarea sa din medicament în ingredient de bază al industriei alimentare.

Pe măsură ce zahărul rafinat a devenit ieftin și ușor de accesat, utilizarea sa a crescut exponențial. De la prăjituri la băuturi carbogazoase, zahărul a ajuns să fie omniprezent în dieta occidentală.

Cu toate acestea, efectele consumului excesiv au devenit tot mai evidente. În ultimele decenii, cercetările medicale au legat consumul ridicat de zahăr de boli cardiovasculare, obezitate, diabet de tip 2 și tulburări metabolice.

Un paradox modern

Astăzi, zahărul nu mai este tratat ca leac, ci ca un risc. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca doar 5–10% din aportul caloric zilnic să provină din zaharuri libere. În realitate, în multe țări, consumul depășește dublul acestei limite.

De la condiment rar la aliment de masă, istoria zahărului reflectă o schimbare profundă în relația omului cu hrana. Ceva ce odinioară era tratat cu respect și cumpătare a devenit astăzi unul dintre cele mai controversate ingrediente ale dietei moderne.