FOTO: Colaj G4Food/Dreamstime/Maxandrew
Cercetătorii au dezvăluit o poveste surprinzătoare despre originea uneia dintre cele mai consumate culturi agricole din lume: cartoful modern provine dintr-un eveniment rar de hibridizare între două plante străvechi — o rudă a roșiei și un soi asemănător cu cartoful, numit Etuberosum, petrecut acum circa 9 milioane de ani, conform CNN.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Analiza genomică a peste 120–450 de specii cultivate și sălbatice din genul Solanum (cartofi, Etuberosum, roșii) a arătat că toate sortimentele de cartofi poartă amestecuri stabile de gene provenind atât din linia roșiei, cât și din cea Etuberosum. Această combinație genetică a permis apariția tuberculilor: organele comestibile subterane care stochează nutrienți și permit reproducerea asexuată a plantei — o inovație-cheie în adaptarea la climatul montan din Anzi.
Tomatele au contribuit cu gena SP6A, care acționează ca un „comutator” care inițiază formarea tuberilor, iar Etuberosum a furnizat gena IT1, responsabilă pentru dezvoltarea tulpinilor subterane necesare tuberculilor. Fără ambele gene, cartofii nu ar exista așa cum îi știm astăzi.
De ce a fost atât de important acest eveniment
Hibridizarea a conferit speciei Petota — clasa care include cartofii tuberculiferi — o abilitate unică de a supraviețui și de a se răspândi în climatul arid și rece din înălțimile munților Anzi, o zonă în care roșiile și Etuberosum singure nu ar fi supraviețuit.
Tuberii permit reproducerea fără semințe sau polenizare, noile plante se formează din muguri pe cartof („în vie”), ceea ce a dus la colonizarea rapidă a unor habitate diverse — de la pajiști alpine până în zone temperate și uscate din America de Sud.
Cartoful, un pilon al hranei globale
Astăzi, cartoful este a treia cultură alimentară cea mai importantă după cărbune ca aport caloric, alături de cereale precum porumb, orez, grâu — în total contribuie la circa 80% din aportul caloric global.
Această descoperire evoluționară nu doar dezvăluie un fragment fascinant din istoria plantelor, ci oferă și instrumente de inovare: de exemplu, reintroducerea unor gene de la roșii ar putea genera noi soiuri de cartofi reproduse din semințe, cu diversitate genetică și durabilitate agricolă îmbunătățite.
Descoperirea oferă nu doar o explicație a originii unei culturi esențiale, ci și o cale de a cultiva cartofi mai rezistenți, mai productivi și mai prietenoși cu mediul — aducând astfel trecutul în slujba viitorului alimentar.
