FOTO: Colaj G4Food/Dreamstime/Imagine AI
Afirmația că aproximativ o treime din toată mâncarea produsă la nivel global este irosită este susținută de date ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și este una dintre cele mai grave probleme legate de securitatea alimentară, economia agricolă și schimbările climatice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cantitatea de alimente care se aruncă într-un an ar putea hrăni 2 miliarde de oameni, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame la nivel global. Irosirea are loc pe tot parcursul lanțului alimentar, de la fermă până la consumator.
De unde începe risipa
În țările în curs de dezvoltare, risipa apare preponderent în primele faze ale lanțului alimentar: în timpul recoltării, transportului și depozitării. Condițiile meteorologice, lipsa infrastructurii moderne și absența tehnologiilor de păstrare contribuie la pierderi mari.
În schimb, în țările dezvoltate, risipa se produce în gospodării, restaurante și supermarketuri. Produse aruncate pentru că sunt aproape de data expirării, porții prea mari, alimente cumpărate în exces sau legume respinse din cauza aspectului sunt doar câteva exemple.
Costuri uriașe pentru mediu
Risipirea alimentelor nu înseamnă doar pierderi economice. Are și un impact ecologic major. Se estimează că 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din risipa alimentară. Dacă această risipă ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare poluator din lume, după China și Statele Unite.
Producerea unui kilogram de carne de vită, de exemplu, necesită până la 15.000 de litri de apă. Iar când acel kilogram ajunge la gunoi, toate resursele folosite pentru obținerea lui sunt irosite.
Fructele și legumele, în topul alimentelor pierdute
Fructele, legumele și rădăcinoasele sunt cele mai afectate, urmate de cereale, lactate și carne. Pierderile pot ajunge la 45% pentru unele produse vegetale, în special în țările cu infrastructură deficitară.
ONU a inclus combaterea risipei alimentare în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), cu o țintă clară. Înjumătățirea pierderilor alimentare până în 2030. La nivel european, tot mai multe țări impun măsuri clare de prevenție: donații alimentare, reducerea TVA pentru produse aproape de expirare și campanii de conștientizare.
În România, legea care reglementează risipa alimentară a fost adoptată în 2016. Cu toate acestea, aplicarea ei rămâne limitată, iar pierderile sunt în continuare mari, mai ales în marile lanțuri de retail.
