Foto: Freepik
Ceea ce ajunge, de obicei, la gunoi sub forma risipei alimentare ar putea deveni o resursă valoroasă pentru agricultură sustenabilă, ecosisteme mai reziliente și chiar pentru dezvoltarea unor noi produse farmaceutice. Mai multe studii publicate recent în reviste ale American Chemical Society (ACS) arată că resturile alimentare pot fi transformate în soluții inovatoare, cu beneficii atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea umană, informează SciTechDaily.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Deși risipa alimentară este percepută, în general, ca material bun doar pentru compost, cercetările recente demonstrează că potențialul ei este mult mai mare. Oamenii de știință analizează utilizări diverse pentru alimentele aruncate, de la pulpa de sfeclă uscată până la fibrele de cocos descompuse cu ajutorul miriapodelor. Patru studii recente descriu modul în care aceste deșeuri pot sprijini practici agricole mai sustenabile și pot furniza compuși bioactivi cu utilizări industriale și medicale.
Pulpa de sfeclă, o alternativă naturală la pesticidele sintetice
Un studiu publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry arată că pulpa de sfeclă de zahăr ar putea contribui la reducerea dependenței agriculturii de pesticidele sintetice.
După extracția zahărului, rămâne această pulpă, care reprezintă aproximativ 80% din greutatea inițială a sfeclei. În testele de laborator, cercetătorii au transformat pulpa bogată în pectină în carbohidrați care au stimulat mecanismele naturale de apărare ale plantelor. Aceste reacții au ajutat la protejarea culturilor de grâu împotriva unor boli precum făinarea.
Fibrele de cocos, procesate natural, pentru răsaduri mai verzi
Un alt studiu, publicat în ACS Omega, propune o alternativă sustenabilă la turba folosită frecvent pentru creșterea răsadurilor. Turba este extrasă din zone sensibile din punct de vedere ecologic, importante pentru protecția apelor subterane.
Cercetătorii au analizat fibrele de cocos descompuse de miriapode, un material numit „millicompost”. Amestecat cu alte materiale vegetale, acest compost a susținut creșterea răsadurilor de ardei gras la fel de eficient ca mediile tradiționale pe bază de turbă.
Frunzele de ridiche, o resursă ignorată cu beneficii digestive
O analiză publicată în Journal of Agricultural and Food Chemistry sugerează că frunzele de ridiche, adesea aruncate, pot fi chiar mai nutritive decât rădăcina consumată de obicei.
Aceste frunze, cu gust ușor iute, conțin cantități ridicate de fibre alimentare și compuși bioactivi.
Mai multe studii de laborator și pe animale arată că substanțe precum polizaharidele și antioxidanții din frunzele de ridiche stimulează dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin, ceea ce indică un potențial rol în susținerea sănătății digestive la oameni.
Stabilizarea compușilor activi pentru utilizări industriale
Un studiu prezentat în ACS Engineering Au descrie o metodă de stabilizare a compușilor benefici extrași din frunzele de sfeclă, astfel încât aceștia să poată fi utilizați în industria cosmetică, farmaceutică și alimentară. Cercetătorii au aerosolizat și uscat un amestec lichid care conținea extract de frunze de sfeclă bogat în antioxidanți și un biopolimer comestibil. Procesul a dus la obținerea unor microparticule care au încapsulat extractul. Testele au arătat că aceste microparticule au avut o activitate antioxidantă mai ridicată decât extractul simplu, ceea ce sugerează că învelișul ajută la protejarea compușilor de degradare.
