„Am fost solicitat să trimit semințe în Norvegia, dar am refuzat” / Avertismentul cercetătorului Costel Vânătoru despre lipsa unei rețele naționale de bănci de semințe

Andreea Drăghici 2 iunie 1 comentarii 2240 vizualizări
semințe patrimoniu vegetal românesc biodiversitate agricolă Sursa foto: Facebook Costel Vînătoru

În timp ce „Seiful Apocalipsei” din Norvegia se redeschide în luna iunie pentru a conserva resurse genetice din toată lumea, România rămâne în urma statelor europene în ceea ce privește protejarea propriului patrimoniu vegetal. Într-un interviu acordat G4Food, cercetătorul științific Costel Vânătoru, specialist în genetică vegetală, trage un semnal de alarmă: țara noastră nu deține o rețea acreditată de bănci de gene, iar semințele românești nu pot fi trimise în Svalbard în condiții conforme cu standardele internaționale.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

„Am fost solicitat să trimit semințe în Norvegia, dar am refuzat. România nu are instituții acreditate care să respecte standardele FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), iar semințele ar trebui trimise cu un protocol guvernamental și amprentare genetică pentru a le garanta autenticitatea”, a explicat Costel Vânătoru pentru G4Food.

Semințele, cea mai importantă resursă a omenirii

Pentru Costel Vânătoru, semințele înseamnă mult mai mult decât hrană. Ele înseamnă viață, medicamente, energie și aer respirabil. Fără ele, întreaga civilizație este vulnerabilă.

„Vorbim de cel mai vital lucru pentru viața omului. Plantele produc oxigen, hrană, medicamente. Dacă le pierdem, pierdem tot”, a menționat el.

Pericolele care amenință resursele genetice sunt multiple: schimbările climatice, polenizarea cu soiuri importate, plantele invazive, substanțele chimice și accidentele nucleare. Din cauza presiunilor de mediu, multe soiuri își pierd identitatea genetică, iar fără o rețea națională de conservare, România riscă să rămână fără propriile creații biologice.

România, codașă în Europa la conservarea biodiversității agricole

În timp ce țări precum Germania și Spania investesc masiv în bănci de gene, România „se chinuie” cu un proiect izolat, slab finanțat și fără personal.

„Spania are 33 de bănci de resurse genetice. Germania are bancă de gene pentru apicultură. Noi? Nu avem rețea națională și nici oameni suficienți care să lucreze în conservare. Am discutat cu trei premieri și șase miniștri ai Agriculturii – niciunul nu a înțeles cât de urgentă este situația”, a explicat sursa citată.

În lipsa unei infrastructuri solide, România rămâne dependentă de importuri de semințe, în ciuda faptului că dispune de un potențial agricol uriaș.

Apel pentru salvarea patrimoniului vegetal românesc

În încheiere, cercetătorul lansează un apel public pentru sprijinirea eforturilor de conservare a resurselor genetice românești.

„Tot ce am făcut până acum a fost din dragoste pentru țară. Dar fără sprijin instituțional, fără personal și finanțare, riscăm să pierdem acest tezaur verde pentru totdeauna”, a precizat el.

Sursa foto: Facebook Costel Vânătoru

Textul a fost transcris cu ajutorul Vatis Tech.

Comentarii

  1. Cum adica? Romanii cei mai suverani si mai priceputi daco-geti nu se descurca ei cu semintele? Scandalos, cand vezi cate coji de seminte raman in urma lor pe oriunde se duc…
    Pai atunci daca noi nu avem banci cu seminte certificate, cum de mai avem gustul romanesc traditional cum se tot lauda toti producatorii locali, dar mai ales autoritatile cand noi importam toate semintele…?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *