Ciuperci folosite în Grecia și Roma antică de preotese pentru a crea halucinaţii psihedelice în timpul ritualurilor/ Se consuma un elixir misterios, kykeon, preparat din orz şi aromatizat cu mentă

Preotesele unei şcoli a misterelor din Grecia Antică şi din Roma Antică ar fi folosit o ciupercă extrem de toxică pentru a crea halucinaţii psihedelice în timpul ritualurilor lor, sugerează un nou studiu publicat pe 13 februarie în revista Scientific Reports, transmite marţi Live Science, transmite Agerpres.

Studiul prezintă rezultatele experimentelor de laborator pentru a face ciuperca de ergot netoxică, păstrându-i în acelaşi timp proprietăţile halucinogene. O caracteristică cheie a studiului este că a folosit doar tehnologia simplă cunoscută în Grecia Antică, unde ceea ce este acum cunoscut sub numele de Şcoala Misterelor Eleusine a apărut acum aproximativ 3.000 de ani.

Ideea că Misterele Eleusine s-au bazat pe substanţe halucinogene din ergot – teoria „Eleusinului Psihedelic” – este populară încă din anii 1970. Dar acest studiu este primul care prezintă dovezi experimentale, a declarat pentru Live Science într-un e-mail Evangelos Dadiotis, specialist în farmaceutică la Universitatea din Atena.

„Întrebarea centrală era dacă ergotul toxic ar fi putut fi procesat în mod realist în ceva psihoactiv, dar nu letal, folosind metode disponibile în Antichitate”, a spus el. „Am folosit un preparat simplu de leşie (hidroxid de sodiu), obţinut din apă şi cenuşă, o tehnologie bine cunoscută în lumea antică”, a spus el.

Cenuşa de lemn a produs o soluţie alcalină, care, în timp, a descompus proteinele toxice din ergot (Claviceps purpurea), lăsând în urmă subproduse secundare netoxice, inclusiv amida acidului lisergic (LSA), o substanţă chimică halucinogenă. LSA este similar chimic cu dietilamida acidului lisergic – mai cunoscută sub numele de LSD – şi poate fi un precursor al drogului, dar este mult mai puţin puternic.

Studiul sugerează că grecii antici ar fi putut trata ergotul cu leşie pentru a face o băutură psihedelică netoxică pentru Misterele Eleusine. Dar dacă au făcut-o sau nu este pus la îndoială de alţi experţi.

Misterele Eleusine au fost cele mai venerate iniţieri religioase secrete din Grecia Antică şi un „cult al misterelor” clasic. Acestea se concentrau pe venerarea zeiţei fertilităţii Demetra şi a fiicei sale Persefona, personificarea primăverii. Conform miturilor antice, zeul lumii subterane Hades a răpit-o pe Persefona pentru a-i fi soţie, iar Demetra a făcut lumea stearpă în durerea ei, dar Zeus a făcut o înţelegere pentru ca Persefona să se poată întoarce în fiecare an. Cultul îşi are originea în oraşul grecesc antic Eleusis, de unde şi numele său.

Ulterior această şcoală a misterelor a devenit populară în tot Imperiul Roman, în parte datorită sincretismului credinţelor religioase romane şi greceşti. Detaliile cultului sunt obscure – acesta era scopul – dar iniţiaţii săi se adunau la Eleusis în fiecare an pentru a le onora pe Demetra şi Persefona (numită şi Kore) şi „misterele” pe care le împărtăşeau, care erau legate de agricultură. Prin urmare, se credea că misterele aveau origini divine şi chiar împăraţi romani precum Augustus au devenit iniţiaţi, cunoscuţi sub numele de „mystai” în greacă.

Ideea că preotesele Misterelor Eleusine administrau halucinogene iniţiaţilor a fost propusă în lucrarea „Drumul spre Eleusis: Dezvăluirea secretului misterelor” (Harcourt Brace Jovanovich, 1978) de autorul Gordon Wasson, clasicistul Carl Ruck (coautor al noului studiu) şi chimistul Albert Hofmann, care folosise un derivat de ergot pentru a produce LSD în 1938 şi a experimentat el însuşi o doză în 1943.

Dar „obiecţia principală a fost întotdeauna toxicitatea – ergotul provoacă ergotism, adică convulsii, gangrenă şi otrăvire în masă”, a spus Dadiotis. Nimeni nu demonstrase până atunci că ergotul poate fi făcut sigur prin tratarea lui cu leşie, care distruge substanţele chimice toxice, păstrându-i în acelaşi timp proprietăţile psihoactive: „Studiul nostru umple această lacună, acea punte experimentală este ceea ce lipsea”.

Riturile Şcolii Misterelor Eleusine aveau loc de două ori pe an: „misterele mici” primăvara şi „misterele mari” toamna. Acestea implicau adesea procesiuni sacre către locuri de cult, băi rituale în mare, sacrificii de animale şi post timp de câteva zile, urmate de consumul unui elixir misterios numit kykeon, care era făcut cu orz şi aromatizat cu ierburi.

Dadiotis şi colegii săi cred că extractele de ergot tratate erau adăugate la kykeon şi notează că, în 2002, oamenii de ştiinţă au declarat că au găsit urme ale substanţelor chimice psihoactive într-o vază ceremonială dintr-un sit eleusinean din Spania şi în tartrul dentar al unei persoane îngropate acolo.

Ierburile adăugate la kykeon includeau un tip înţepător de mentă, numită acum pennyroyal (Mentha pulegium), iar Dadiotis crede că acest lucru ar fi putut ajuta la mascarea gustului amar al extractelor de ergot.

„Noul studiu este o lucrare interesantă şi atentă din punct de vedere tehnic de chimie analitică”, a declarat Sharday Mosurinjohn, cercetător în studii religioase la Universitatea Queens din Ontario, pentru Live Science. Mosurinjohn nu a fost implicat în noul studiu, dar a pus la îndoială ideea utilizării substanţelor psihedelice în Misterele Eleusine.

„Ceea ce demonstrează este fezabilitatea chimică în cadrul unui context tehnologic antic plauzibil”, dar „fezabilitatea chimică nu este o dovadă istorică”, a spus Mosurinjohn. Studiul nu a demonstrat nici că acest tip de procesare a fost folosit în timpuri străvechi, nici că persoanele iniţiate au consumat dozele psihoactive în timpul ritualurilor Misterelor Eleusine, a spus ea.