Sursa foto: G4Food
Piața vinului este de mai mulți ani în criză, consumul în scădere, dar fenomenele climatice extreme riscă să dea și mai tare peste cap în anii următori acest sector agroalimentar. Datele oficiale care oglindesc situația din 2024 estimează cea mai mică producție de vin din 1961 încoace.
Informația vine de la OIV, Organizația Internațională a Viei și Vinului, care a sărbătorit recent centenarul înființării sale la Dijon, Franța. Cu ocazia aniversării, au fost prezentate câteva date statistice despre producția actuală de vin la nivel mondial și în diverse țări. Iar acestea nu fac decât să confirme un scenari deja îngrijorător, anticipat de-a lungul întregului an, scrie publicația italiană dissapore.com.
Volumul estimat pentru acest an se situează între 227 și 235 de milioane de hectolitri la nivel mondial, cea mai mică producție din ultimii peste cincizeci de ani. Datele au fost extrase din 29 de țări care anul trecut au reprezentat 85% din producția internațională. Doar dacă privim foarte înapoi în timp descoperim cifre comparabile: în 1961 s-au produs 220 de milioane de hectolitri de vin, iar de atunci producția a fost pe un trend crescător.
O scădere cu două procente față de producția din 2023
Comparativ cu 2023, se estimează o scădere de 2%, iar în raport cu media ultimului deceniu observăm un declin de 13 procente. Cu alte cuvinte, cei care credeau că 2023 a fost cel mai rău an al sectorului, vor trebui să-și revizuiască opiniile și să accepte că situația în 2024 este mai rea decât cea a anului trecut.
Cauzele crizei, posibile sau confirmate, sunt multe și variate, dar organizația citată identifică drept cauză principală criza climatică. Deși vorbim de o singură cauză, efectele sunt diverse și se manifestă la extreme, fie prea multă apă și prea multă căldură, fie prea puțină apă și prea mult frig. Adică secetă și călduri extreme, sau inundații și înghețuri, la pachet cu furtuni și alunecări de teren în zonele colinare cu plantații de vii.
Dacă pentru a combate problema de la rădăcină este, probabil, deja prea târziu, accentul trebuie pus pe implementarea strategiilor adaptive și introducerea unor practici viticole resiliente și soiuri modificate pentru a se putea adapta acestor fenomene.
Italia a trecut pe locul 1, declasând Franța, cu Spania pe locul 3 ca volum de produție
În acest context deloc pozitiv, a fost prezentat de curând la Roma un raport oficial legat de producția vitivinicolă. Cu o producție în Franța afectată în mod profund, Italia a deevenit primul producător mondial, urmat de Franța și de Spania.
Potrivit raportului Ismea-Qualivita, exporturile de vin din Italia se mențin relativ stabile, cu o valoare de 6,89 miliarde de euro (-0,6% față de 2023 și +66% față de 2013), rămânând în linii mari la nivelurile înregistrate după „revenirea” de +10% a consumului post-pandemic. Sectorul include peste 100.000 de operatori, oferind locuri de muncă pentru 333.000 de persoane și implicând 135 de consorții de protecție a mărcilor și soiurilor și 12 organisme de control.
„Este un miracol că vinul rezistă pe piață în fața agresiunii constante din ultimii ani împotriva unuia dintre produsele noastre de tradiție. Vinul este un produs demonizat, iar faptul că sectorul rezistă este un miracol”, a declarat la prezentarea raportului ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida. El crede că rezistența sectorului se datorează spiritului inovator al antreprenorilor, referindu-se inclusiv la vinul fără alcool. De curând, guvernul italian a renunțat la rezistențele anterioare, reglementând producția de vin fără alcool sau cu grad alcoolic foarte scăzut, tot mai cerut pe piață.
„Este evident că trebuie să reducem consumul de alcool, să combatem abuzul și să promovăm un consum moderat: vinul este un produs care trebuie explicat, în contextul unei diete echilibrate, fiind parte din cultura și tradiția noastră”, a mai afirmat Lollobrigida, adăugând că vinul ca produs tradițional este „constant atacat ideologic”.
