Sursa foto: G4Food
Puține deserturi au povești la fel de vechi și de frumoase ca halvaua turcească la cuptor, cunoscută sub numele de fırın helvası. Apărută în Orientul Mijlociu acum mai bine de o mie de ani, halvaua a călătorit prin Bagdad, Persia și India, a intrat în palatele sultanilor din Istanbul și a ajuns pe mesele noastre, de zi cu zi.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ce are halvaua special? Simplitatea și versatilitatea. În Turcia și Grecia e făcută din tahini (pastă de susan), în India din griș și mirodenii, iar în Rusia din semințe de floarea-soarelui. Fiecare regiune a transformat-o după propriul gust, dar peste tot halvaua rămâne desertul comunității și al împărtășirii.
Ce este halvaua și de unde provine
Cuvântul „halva” provine din arabă (ḥalwā) și înseamnă „dulce”. Astăzi, termenul desemnează o familie de deserturi dense, cu textură sfărâmicioasă sau cremoasă, pregătite din semințe, făină, griș sau nuci, îndulcite cu zahăr sau miere.
Primele mențiuni ale halvaei apar în secolul al VII-lea, în Bagdad. În secolul al XIII-lea, în cartea Kitab al-Tabikh, sunt descrise peste 100 de rețete de halva.
Din Orientul Mijlociu, halvaua s-a răspândit rapid în Persia, India, Imperiul Otoman și apoi în Europa.
În Istanbul, la Palatul Topkapı, exista o încăpere specială numită Helvahane – „casa halvalei”, unde bucătarii pregăteau acest desert pentru sultani și curteni. Halvaua era considerată un preparat rafinat și nelipsit de la mesele imperiale.
Tipuri de halva
- India: rețete cu griș, făină de năut sau morcovi.
- Turcia și Balcani: halvaua de tahini devine desert clasic, întâlnit în Grecia, Bulgaria, România.
- Rusia și țările ex-sovietice: se dezvoltă halva din semințe de floarea-soarelui, accesibilă și foarte populară.
Halva de tahini (susan) are o textură sfărâmicioasă și este foarte iubită în Turcia, Grecia și Orientul Mijlociu.
Halva de griș / făină este densă, pregătită adesea caldă, tradițională în India și Turcia (irmik helvası).
Halva din semințe sau nuci – populară în Rusia și Europa de Est, preparată mai ales din semințe de floarea-soarelui.
Halvaua este un desert bogat în energie, simplu de preparat, dar extrem de versatil. În unele culturi este servită la sărbători și ocazii festive, în altele este asociată cu ritualuri religioase sau momente de reculegere. Însă peste tot, halvaua este un desert al comunității și al bucuriei de a mânca împreună, iar fiecare linguriță spune o poveste veche de secole.
De ce este halvaua atât de populară?
Celebra halva turcească se poate consuma coaptă, la cuptor, încât, la prima degustare, nici nu îți dai seama ce desert mănânci.
La prima vedere, este doar o reinterpretare a halvalei de tahini, acel preparat dens, dulce, nelipsit din cultura orientală.
Dar turcii au găsit o modalitate ingenioasă de a o transforma: o coc la cuptor, într-un vas de lut, până când deasupra se formează o crustă aurie, crocantă, iar interiorul rămâne cremos și catifelat. Rezultatul? Un desert cald, reconfortant, care te cucerește de la prima linguriță.
Tradiția spune că fırın helvası se servește mai ales după mesele cu pește, în special în restaurantele de pe malul Bosforului. Explicația este una simplă: halvaua, fiind dulce și consistentă, completează perfect aromele delicate de pește și „închide” masa într-un mod armonios. Nu e de mirare că, în Istanbul, dacă mergi la un restaurant pescăresc, e aproape obligatoriu să ți se ofere acest desert la final.
O poveste de gust și textură
Ceea ce face ca fırın helvası să fie specială este contrastul dintre crustă și miez.
Partea de sus, rumenită la cuptor, aduce o ușoară crocantă și un parfum de caramel, în timp ce interiorul păstrează onctuozitatea specifică halvaei de tahini. În plus, unele rețete includ alune, nuci sau fistic, care adaugă o notă crocantă și o bogăție suplimentară de arome.
Deși pare sofisticată, rețeta este surprinzător de simplă. Ingredientele de bază sunt puține: halva de tahini, lapte, puțin zahăr și făină, însă secretul stă în modul de amestecare și coacere. Servită fierbinte, direct din vasul de ceramică, această halva devine un desert care încălzește nu doar trupul, ci și sufletul.
Rețeta clasică de Fırın Helvası (Halva turcească la cuptor)
Ingrediente (4 porții):
-500 g halva de tahini (simplă, nu cu ciocolată sau alte arome)
-250 ml lapte
-1 lingură făină
-2 linguri zahăr (opțional, în funcție de dulceața halvalei)
-1 lingură unt
-Nuci/alune/fistic (opțional, pentru topping)
Mod de preparare:
Într-un castron, se sfărâmă halvaua cu o furculiță.
Într-o crăticioară, se amestecă laptele cu făina și zahărul, apoi se pun la foc mic și se amestecă, până când se obțione o cream ușor legată. Apoi se daugă untul și se incorporează halvaua mărunțită, amestecând bine, până când compoziția devine omogenă. Amestecul se toarnă în vase mici, de ceramică (ramekin-uri, sau tăvi de lut). Deasupra se presară nuci, alune sau fistic, după preferință. Se dă la cuptor, la 180°C, timp de 15–20 de minute, până când se formează o crustă aurie. Se servește imediat, cât este fierbinte și cremos în interior.
La urma urmei, fırın helvası nu este doar un desert, ci un mic ritual turcesc, un mod de a încheia masa cu căldură și savoare. Gustul său, simplu dar rafinat, ne reamintește că uneori marile bucurii vin din cele mai simple combinații, de acolo unde nici nu te aștepți.
