Sursa foto: Wikimedia
Roșii proaspete, castraveți, ceapă, ardei kapia copt, uneori un ardei iute, telemea rasă, câteva fire de pătrunjel și puțin ulei. Iată ingredientele care compun ceea ce bulgarii numesc cu mândrie salata Șopska, notează jurnalista Iulia Bahovski, pe blog-ul său. Este specialitatea culinară care domină gastronomia bulgară, fiind cea mai apreciată atât de localnici, cât și de turiști.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Salata Șopska și-a câștigat locul de regină a meselor în Bulgaria, o țară unde grădinăritul este o îndeletnicire aproape sacrosanctă, iar gospodinele se întrec în rețete din legume proaspete. În plus, regula de aur a meselor tradiționale bulgărești este clară: „orice masă începe cu tot felul de salate, la care se servește tradiționala băutură alcoolică rakiya”.
Deși este promovată intens ca rețetă tradițională, salata Șopska nu are o istorie îndelungată. Povestea sa a fost făcută publică de Petar Doichev, specialist bulgar în turism, care susține că acest preparat a fost „inventat” de organizația națională de turism a statului socialist bulgar, Balkanturist, în anii ’50. Ideea i-a aparținut directorului general al instituției de atunci, Vlado Kostov.
Se întâmpla prin 1955, la restaurantul Cernomoreț din stațiunea Sf. Konstantin și Elena (numită pe atunci Drujba – Tovărășie). În contextul creșterii numărului de turiști străini pe litoral, directorul a convocat bucătarii pentru a diversifica meniul. Așa a apărut o nouă salată, destinată să deschidă mesele, conform tradiției locale.
Brânza rasă a fost adăugată abia în 1960
Rețeta inițială conținea doar legume. Brânza rasă a fost adăugată abia în 1960, tot la inițiativa Balkanturist, pentru a respecta cromatic drapelul Bulgariei: roșu, alb și verde. Salata a devenit rapid un simbol culinar al statului și a fost intens promovată turiștilor.
După 1970, rețeta a mai suferit modificări. Coacerea ardeilor a devenit obligatorie, iar în funcție de regiune au apărut diferențe precum adaosul de ardei iute, măsline sau oțet.
Denumirea salatei provine, cel mai probabil, din regiunea Șopluk, situată în vestul Bulgariei, aproape de granițele cu Serbia și Macedonia. Locuitorii zonei, numiți șopi, ar fi fost inspirația pentru acest nume. Unii spun că salata ar fi preluat preferința șopilor pentru ardeiul iute, alții cred că face trimitere la căciula albă tradițională purtată de aceștia.
Albania și Macedonia au contestat originea bulgărească a preparatului
Indiferent de originea denumirii, salata Șopska a devenit extrem de populară în toată regiunea balcanică și a generat chiar dispute de paternitate. Albania și Macedonia au contestat originea bulgărească a preparatului.
Totuși, în 2014, salata Șopska a câștigat concursul online „Gustul Europei” (Taste of Europe), organizat de Parlamentul European, fiind votată drept cea mai populară mâncare din Europa. A strâns peste 20.000 de voturi din 28 de țări.
În România, această salată apare adesea în meniurile restaurantelor sub numele de „salată bulgărească”, însă variantele care includ șuncă și ou fiert seamănă mai mult cu o altă salată tipică Bulgariei, numită Ovcharska, adică salata ciobănească.
