Cât de sigur este un aliment după data expirării / Dana Pop, specialist în biotehnologii alimentare, explică diferența dintre „expiră la…” și „a se consuma de preferință înainte de…”

Eticheta produselor alimentare nu oferă întotdeauna răspunsuri ușor de înțeles pentru consumatori. Termeni precum „dată a durabilității minimale” sau „dată limită de consum” pot fi confuzi. Iar ideea că un aliment este automat periculos după data expirării nu este întotdeauna corectă. Dana Pop, doctor în biotehnologii alimentare, explică într-un interviu acordat G4Food ce înseamnă cu adevărat siguranța alimentară, care produse pot fi consumate în siguranță după termenul inscripționat pe ambalaj și cum putem evita risipa inutilă în propria bucătărie.

Valabilitate vs. siguranță alimentară: două concepte diferite

Potrivit specialistei, ceea ce numim în mod popular „termen de valabilitate” este, în realitate, „data durabilității minimale”. Termenul semnalează până când un produs își păstrează proprietățile dacă este păstrat corect. „Termenul de valabilitate în industria alimentară este înlocuit de sintagma «dată durabilității minimale» care înseamnă dată până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice atunci când este păstrat în mod corespunzător”, explică Dana Pop.

„Pentru alimentele perisabile microbiologic, care pot deveni periculoase într-un timp scurt, se folosește în schimb termenul de «dată limită de consum»”, mai spune ea. În cazul acestora, riscul pentru sănătate este real după expirarea termenului.

Pe etichetă, cele două categorii sunt ușor de diferențiat, mai arată ea:

• „A se consuma de preferință înainte de…” – indică data durabilității minimale;
• „Expiră la…” – marchează data limită de consum.

Există și produse care nu necesită menționarea unei date de valabilitate. Este vorba despre vinuri (cu excepția celor dezalcoolizate), băuturi alcoolice cu peste 10% alcool. De asemenea, oțeturi, sare, zahăr solid, bomboane sticloase și gume de mestecat.

Ce este, concret, siguranța alimentară

Siguranța alimentară presupune ca alimentele să nu devină dăunătoare pentru sănătate. Dar cu condiția ca ele să fie preparate și consumate corespunzător. „Este vorba despre prevenirea contaminării cu bacterii periculoase – cum sunt Salmonella, Listeria sau E. coli –, dar și cu substanțe toxice sau corpuri străine”, precizează experta.

Aceasta atrage atenția asupra a patru piloni esențiali ai siguranței alimentare:

• controlul lanțului alimentar „de la fermă la furculiță”;
• respectarea normelor de igienă în toate etapele producției și distribuției;
• etichetarea corectă și trasabilitatea ingredientelor;
• conformarea cu reglementările autorităților (ANSVSA, EFSA).

Etichetele alimentelor trebuie să conțină nu doar data de consum. De asemenea trebuie să conțină informații despre păstrare, preparare, compoziție nutrițională și eventuale condiții speciale. Dar există și produse care nu au un termen fix d durabilitate.

„Există și alimente la care nu este necesară indicarea datei durabilității minimale și dintre acestea amintesc:

• vinuri (liniștite, licoroase, spumoase, aromatizate), nu și vinuri dezalcoolizate
• băuturi care conțin 10 % sau mai mult alcool în volum;
• oțeturi;
• sarea de bucătărie;
• zahăr în stare solidă;
• produse zaharoase care constau aproape exclusiv în zaharuri aromatizate și/sau colorate (bomboane sticloase)
• gume de mestecat”, mai arată experta.

Potrivit sursei citate, conceptul de siguranță alimentară se referă la toate măsurile și condițiile necesare pentru a asigura faptul că alimentele nu sunt dăunătoare consumatorilor sau nu sunt adecvate consumului uman, atunci când sunt preparate și consumate conform destinației lor.

Alimente bune și după data expirării? Da, dar cu atenție

Unul dintre cele mai frecvente mituri alimentare este că orice produs devine periculos imediat după expirare. Realitatea este mai nuanțată. „Produsele fermentate natural – cum sunt iaurturile, brânzeturile, murăturile sau salamurile crude uscate – pot fi sigure și după termenul trecut pe ambalaj, dacă au fost depozitate corect și frigiderul este curat”, explică Dana Pop.

Specialista precizează că, pentru aceste produse, procesul de maturare continuă, iar gustul poate chiar deveni mai intens. Totuși, fără analize microbiologice, nu putem avea certitudini. Așa că este importantă verificarea gustului, mirosului și aspectului, precum și absența mucegaiului sau a altor semne de alterare.

„Dacă un produs fermentat are gust și miros bun și a fost păstrat corespunzător, poate fi consumat la 1, 3 sau chiar 5 zile după data expirării. Cu o condiție: să nu prezinte semne de contaminare vizibilă.”

Cum păstrăm corect alimentele pentru a le prelungi viața

Pentru a reduce riscul alterării alimentelor, Dana Pop recomandă respectarea strictă a indicațiilor de pe etichetă privind depozitarea. Frigiderele și congelatoarele trebuie igienizate la fiecare șase luni, chiar dacă sunt echipate cu funcție de dezghețare automată.

„Alimentele desfăcute trebuie păstrate în recipiente închise, ideal vidate. Mâncarea gătită trebuie consumată în maximum șapte zile, chiar dacă nu pare alterată. Microorganismele nu sunt vizibile cu ochiul liber”, avertizează experta.

Pentru pâinea cu maia, depozitarea la frigider într-un ambalaj respirabil o ajută să reziste mai mult. „Pâinea făcută printr-un proces fermentativ îndelungat dat de maia, se poate păstra mai mult timp la frigider și poate fi consumată după scoaterea ei la temperatura mediului ambiant, cu mențiunea că ambalajul în care este depozitată, să fie respirabil la vapori de apă.”

În schimb, salata verde spălată rezistă doar 1-2 zile, deoarece picăturile de apă grăbesc deshidratarea și degradarea. „Salată verde se recomandă să nu fie achiziționată dacă a fost spălată decât dacă se consumă în maxim 1-2 zile, deoarece prin spălare, picăturile de apă măresc suprafață de evaporare a apei și această se veștejește mai repede. Salată preparată de fabrici pentru a fi utilizată în mod direct a fost centrifugata ușor după spălare pentru a se elimina picăturile de apă de pe suprafață ei, astfel încât să se asigure o conservabilitate mai bună”, mai spune experta.

Cum putem preveni risipa alimentară: un ghid esențial

Specialista oferă un set clar de reguli pentru a preveni risipa alimentară, fără compromisuri privind siguranța:

• În primul rând citește eticheta produsului alimentar atât la dată durabilității minimale, cât și la condițiile de depozitare
• Verifică dacă este menționată o perioada de consum a produsului după deschiderea ambalajului și încearcă să o respecți, cumpărând atât cât poți consumă în perioada menționată, nu un ambalaj mai mare, pentru că este mai ieftin
• Nu cumpără multe produse identice odată fiindcă frigiderul de acasă nu oferă condițiile de depozitare ale frigiderelor din magazine
• Nu lasă produsele alimentare care necesită depozitare la frig, mai mult timp în portbagajul mașinii, mai ales în perioada verii
• Nu lua produse dintr-un ambalaj mai mare cu aceeași lingură pe care ai băgat-o deja în gură; folosește o lingură curată!
• Nu lasă produsele alimentare care necesită depozitare la frig mai mult timp pe masă din bucătărie, decât dacă urmează să le utilizezi imediat (vezi untul pus la temperatura camerei, pentru prăjituri etc)
• Igienizează-ți frigiderul și masă de bucătărie cu detergent, dezinfectat și apoi clătește-le cu apă la intervale regulate, sau ori de câte ori s-au murdărit
• Îndepărtează fructele și legumele mucegăite din frigider pentru a nu răspândi mucegaiurile și la celelalte produse din frigider
• Cumpără ulei de măsline extravirgin numai în sticle brune sau verzi și numai în cantități pe care le poți consumă în 3 săptămâni de la deschidere, deoarece după acest timp de contact cu aerului, uleiul începe procesul oxidativ de râncezire până când nu mai poate fi consumat
• Verifică dată durabilității minimale pentru produsele din frigiderul tău și dacă găsești produse aproape de termenul de expirare sau produse maturate care au expirat de 1- 5 zile, le poți utiliza la pregătirea unui preparat gătit la temperatura ridicată. De exemplu, dacă ambalaje nedesfăcute de lapte bătut, smântână, iaurt au expirat de 1-5 zile pot să le folosești în umplutură de plăcintă cu brânză, această devenind mult mai aerată. Dacă ai salamuri și brânzeturi aproape de expirare utilizează-le la pregătirea unui sandwich “croque monsieur” pe care să-l consumi cald, iar pentru cei mai experimentați le poți utiliza că topping pentru pizza.
• Dacă ai deschis o conservă metalică încearcă să o consumi odată, iar dacă totuși îți rămâne o cantitate mică neconsumată încearcă să o pui într-un recipient de sticlă sau plastic, nu o lasă în conservă de metal la frigider, deoarece riști să capete un gust metalic indezirabil consumului și poate să aibă și niște metale nedorite pentru sănătatea umană
• Încearcă să eviți cât mai mult contactul cu aerul al produselor depozitate – de exemplu, pune untul într-o untiera cu capac sau ține ambalajul cât mai închis, pune brânzeturile desfăcute într-o cutie închisă etanș, pune salamurile în altă cutie închisă etanș, în ambalajele lor, închide bine capacul de la sosuri și evita să lași sos pe pereții borcanului.

Informarea corectă previne risipa și protejează sănătatea

Alimentele nu trebuie aruncate automat după data inscripționată pe ambalaj, dar nici consumate orbește. Cunoașterea diferenței dintre termenii de valabilitate, evaluarea organoleptică (gust, miros, aspect), respectarea condițiilor de igienă și depozitare sunt esențiale pentru un consum responsabil.

„Risipa alimentară nu este doar o problemă economică, ci și una de etică și sănătate publică. Cu puțină atenție și educație, putem reduce pierderile fără a ne pune în pericol sănătatea”, conchide Dana Pop.