FOTO: Dreamstime/Raúl Rodríguez Arias
Românii mănâncă preponderent carne de porc şi de pasăre, în timp ce vita, capra şi oaia sunt consumate doar ocazional şi în cantităţi mici, în principal din cauza preferinţelor culinare tradiţionale, a preţurilor mai ridicate, precum şi din lipsa unor campanii susţinute de promovare, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Deşi România are unul dintre cele mai mari efective de oi din Uniunea Europeană, consumul de carne de oaie şi de vită rămâne scăzut şi ocazional, în timp ce carnea de porc şi cea de pasăre domină preferinţele românilor. Consider că avem nevoie de măsuri concrete pentru creşterea producţiei interne şi îmbunătăţirea competitivităţii fermelor locale pentru a avea preţuri atractive pentru consumatori, dar şi de campanii susţinute care să promoveze beneficiile consumului de carne”, a declarat preşedintele AFR.
Consumul de carne de oaie, concentrat aproape exclusiv în perioada Paștelui
Consumul anual de carne de oaie în România este estimat la 2,3 kg/locuitor, acesta fiind concentrat aproape exclusiv în perioada Sărbătorilor Pascale, în timp ce efectivele de ovine şi caprine din România sunt estimate la peste 15 milioane de capete în 2025. În UE se înregistrează un consum mediu de 1,3 kg/locuitor, iar printre ţările cu un consum ridicat de carne de oaie se află Franţa şi Irlanda cu peste 3 kg/locuitor.
“Factorii care limitează consumul de carne de oaie sunt cei legaţi de obiceiurile alimentare tradiţionale, care favorizează carnea de porc şi pasăre, dar şi de preţul relativ mai ridicat al acesteia. Deşi avem o producţie ridicată de carne de oaie, peste 4.500 tone, consumul intern nu reflectă acest lucru, fiind un consum ocazional şi de volum mai mic”, a explicat Daniel Botănoiu.
În opinia sa, pentru creşterea eficienţei fermelor de ovine/caprine este nevoie de investiţii, de un management atent al reproducţiei şi evitarea consangvinizării, precum şi de folosirea furajelor bogate în proteine (fân de lucernă, trifoi, srot) şi suplimentarea cu cereale precum orz, porumb sau ovăz care duc la creşterea randamentului.
Românii mănâncă și de trei ori mai puțină carne de vită decât media UE
Şi în ceea ce priveşte carnea de vită, consumul din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cifrându-se la circa 3 kg/locuitor/an, de trei ori mai mică faţă de media UE situată la 9 kg/locuitor/an. Ţări precum Irlanda, Danemarca şi Franţa au consum mediu anual de carne de vită situat la peste 10 kg/locuitor.
“Preţurile ridicate şi preferinţa consumatorilor pentru aceleaşi tipuri de carne (porc sau pasăre) şi tradiţiile culinare locale explică şi aici cererea limitată. Carnea de vită este consumată în cantităţi mai mici în comparaţie cu alte ţări, fiind mai degrabă un produs de nişă, cumpărat mai ales pentru ocazii speciale. Carnea de vită este, în general, mai scumpă în comparaţie cu alte tipuri de carne, ceea ce o face mai puţin accesibilă pentru mulţi consumatori români”, spune preşedintele AFR.
Potrivit acestuia, pentru a creşte producţia de carne de vită în ferme ar trebui îmbunătăţită productivitatea prin optimizarea hrănirii şi a bunăstării animalelor. “O dietă echilibrată şi de înaltă calitate, cum ar fi cereale şi proteine de calitate, precum şi o depozitare adecvată reprezintă cheia succesului. Trebuie să ne asiguram că bovinele au acces la furaje de calitate (păşune, fân, siloz) pentru a facilita creşterea în greutate. Efectuarea controalelor medicale regulate pentru a detecta şi trata problemele de sănătate din timp, duce de asemenea la eficienţa producţiei”, a explicat Botănoiu.
În prezent, efectivele de bovine din România sunt situate la peste 1,9 milioane de capete, din care vaci 1,1 milioane, iar producţia de carne de vită este de circa 6.700 tone.
Specialistul agricol consideră că diversificarea gamei de produse din carne de vită (burgeri, cârnaţi, carne tocată premium) pentru a satisface aşteptările consumatorilor mai tineri şi parteneriatele cu restaurantele sau cu firmele de catering pentru a crea oportunităţi de aprovizionare regulată pot stimula cererea internă.
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, Botănoiu afirmă că aceasta este “lider incontestabil” pe piaţa autohtonă în privinţa consumului.
28 kg de carne de pasăre consumă în medie o persoană din România într-un an
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul mediu de carne de pasăre a ajuns la 28 kg/persoană/an, în creştere constantă începând cu anul 2015. Sondajele de profil arată că peste 90% din producţie este autohtonă, iar puiul este preferat de 7 din 10 români, care îl gătesc de mai multe ori pe săptămână.
“Accesibilitatea preţului şi adaptabilitatea în bucătăria românească explică popularitatea ridicată. Producţia şi consumul de carne de pasăre cresc anual cu aproximativ 3%, menţinând România printre liderii regionali. Trebuie o comunicare permanentă care să evidenţieze beneficiile aduse prin consumul de carne a păsărilor de curte, cum ar fi accesibilitatea şi conţinutul ridicat de proteine. Comunicarea practicilor sustenabile ale fermei atrage consumatori preocupaţi de mediu şi de bunăstarea animalelor. Oferirea vizibilităţii asupra metodelor de producţie este esenţială pentru a construi şi menţine încrederea consumatorilor”, a menţionat şeful AFR.
De asemenea, trebuie avute în vedere diferite opţiuni de vânzare, cum ar fi vânzările directe de la fermă, pieţele agroalimentare sau restaurantele. “Este esenţial să activeze în cadrul unei cooperative pentru a îmbunătăţi puterea de negociere şi a obţine acces mai uşor la pieţele angro. Promovarea mărcii pentru a ajunge direct la consumatori şi a construi o bază de clienţi fideli este o condiţie importantă deoarece doar clientul este stăpânul afacerii sale”, atrage atenţia Botănoiu.
La ora actuală, efectivele totale de păsări din România sunt situate la peste 62 de milioane de capete, cu o producţie de circa 64.000 tone.
„România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc”
Totodată, carnea de porc este un aliment de bază pentru români, din păcate puternic dependent de importuri, arată Botănoiu în analiza sa privind consumul de carne în România.
“România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc, acoperind restul prin producţia internă. Aceasta a scăzut semnificativ după apariţia pestei porcine africane, accentuând astfel dependenţa de piaţa externă. Carnea de porc este un aliment de bază în ţară, consumul mediu anual fiind de aproximativ 37,5 kg pe persoană, însă cea mai mare parte provine din alte ferme decât cele româneşti, în principal din Spania, Germania, Ungaria şi Polonia. În ciuda preferinţei culturale pentru carnea de porc, consumul de carne produsă local este în scădere. Importurile de carne de porc reprezintă o componentă majoră a deficitului comercial agroalimentar al României”, atrage atenţia specialistul.
Datele AFR relevă faptul că efectivul de suine din România este de peste 3,2 milioane de capete, cu o producţie de circa 27.000 tone. Deficitul de carne de porc se estimează că este situat la aproximativ patru milioane de carcase. Pentru redresarea sectorului, sunt necesare investiţii în ferme moderne de reproducţie, în lanţuri locale de procesare şi în biosecuritate, astfel încât, o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia naţională.
“Ca o concluzie, structura consumului de carne din România reflectă o combinaţie între tradiţie, preţ şi accesibilitate. Deşi există un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea producţiei interne de carne de vită, porc şi oaie, adaptarea la cerinţele pieţei şi creşterea competitivităţii fermelor sunt esenţiale. Diversificarea produselor, modernizarea fermelor şi o comunicare mai eficientă cu publicul pot transforma sectorul cărnii într-un pilon stabil al economiei agroalimentare româneşti”, apreciază Daniel Botănoiu.
În ceea ce priveşte consumul de carne din Europa, acesta a precizat că şi aici tendinţele alimentare reflectă o transformare profundă. Consumul mediu de carne este de aproximativ 75,8 kg pe cap de locuitor, pe an, dar structura acestuia se schimbă vizibil. Carnea de porc reprezintă 51% din totalul consumului, carnea de pasăre 28%, carnea de vită 17%, iar alte tipuri de carne (oaie, capră, vânat) doar 4%.
“Diferenţele dintre ţări sunt determinate nu doar de preţ, ci şi de tradiţii culturale, religie, venituri şi preocupări etice. Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Hong Kong, SUA, Australia şi Argentina se numără printre ţările cu cel mai mare consum de carne pe cap de locuitor, în timp ce India şi statele africane rămân la niveluri minime”, mai arată Botănoiu.
Legat de canea de vită, inflaţia a redus puterea de cumpărare, accentuând scăderea consumului. În consecinţă, se estimează că, până în 2035, consumul de carne de vită în UE va scădea cu aproximativ 6%, la 9,2 kg/cap de locuitor. “Deşi unele state, precum Grecia, au înregistrat creşteri temporare, reducerea efectivelor de animale şi limitarea natalităţii menţin presiunea asupra ofertei”, a explicat preşedintele AFR.
Potrivit sursei citate, carnea de porc rămâne cea mai consumată în Europa, însă şi pe acest segment, inflaţia, presiunile societale şi preocupările de mediu încep să modifice tiparele de consum.
În 2024, consumul a scăzut în majoritatea ţărilor europene – semnificativ în Olanda şi Franţa -, dar în 2025 s-a înregistrat o uşoară revenire, stimulată de preţurile ridicate ale cărnii de vită şi de o inflaţie mai scăzută.”Se preconizează că inflaţia va continua să influenţeze alegerile consumatorilor în 2025, favorizând produsele mai ieftine şi mărcile private, potrivit proiecţiilor economice. Totuşi, pe termen lung, consumul de carne de porc ar putea scădea cu 0,4% anual, ajungând la 30 kg per capita până în 2035″, menţionează Botănoiu.
În Europa crește doar consumul de carne de pasăre, restul scad
În opinia sa, segmentul cărnii de pasăre este singurul cu o tendinţă clar ascendentă în Europa. Consumul mediu în UE este de 24 kg/cap de locuitor, cu Franţa, Germania şi Spania drept principali producători. Portugalia conduce în clasamentul consumului individual, cu peste 38 kg/locuitor/an. Această creştere constantă se explică prin: preţul competitiv, oferta variată, şi percepţia pozitivă privind sănătatea şi sustenabilitatea. Astfel, carnea de pasăre devine alternativa preferată în faţa cărnii roşii, într-un context de ajustare economică şi socială. De altfel, pe piaţa cărnii se conturează o reconfigurare globală a echilibrelor economice şi comerciale, menţionează şeful ARF.
“Europa traversează o schimbare structurală în consumul alimentar, în care carnea de pasăre câştigă teren, iar cea de porc şi vită se contractă sub presiunea costurilor şi a conştiinţei ecologice. În ansamblu, aceste tendinţe confirmă o tranziţie lentă, dar ireversibilă, către modele de producţie şi consum mai durabile, mai diversificate şi mai eficiente”, este de părere Daniel Botănoiu, în analiza sa privind consumul de carne în România şi Europa.
