foto: isoladimaltavacanze.com
Celebrele pastizzi caracterizează bucătăria malteză așa cum placintele cu brânză în diferite forme și gusturi o definesc pe cea românească. Cu diferența că, în cazul preparatului simbol al Maltei, forma este una singură iar umpluturile sunt și rodul inspirației de moment.
Sunt, de facto, bucăți ovale din aluat umplute cu carne, cu brânză, cu fructe sau combinații cu legume, închise la capete. Seamănă mai mult sau mai puțin cu niște bărcuțe din aluat, dacă vrem să găsim o deschiere aproape de forma lor reală. Iar învelișul poate fi de aluat fraged sau aluat foietaj. Tradițional, maltezii prepară un aluat stratificat foarte fin din care taie cilindre verticale, le întind, le umplu și le închid.
Dincolo de faptul că reprezintă tradiția gastronomică a insulei Malta, i pastizzi pot servi ca inspirație pentru gustări sau deserturi pregătite rapid folosind aceată metodă genială de a tăia simplu un aluat, a-i adăuga umplutură și a-l închide fără niciun efort la capete.
Istoria preparatului-simbol al Maltei
Cumva ca și gastronomia româneacă, bucătăria malteză a fost influențată major de-a lungul secolelor de cultura gastronomică a popoarelor cu care a venit în contact. Insula a găzduit primii fenicieni, apoi romani, arabi, sicilieni în perioada dominației normande. Astăzi, gastronomia acestei insule din Mediterana reprezintă un amestec al multor tradiții culinare: siciliană, franceză, spaniolă, nord-africană și engleză, peste care se adaugă o notă locală.
În anul 1530, împăratul Carlos I al Spaniei, în calitate de rege al Siciliei, sub a cărei suzeranitate se afla Malta la acel moment istoric, oferă insula Ordinului Suveran Militar al Sfântului Ioan (cunoscut și ca Ordinul de Malta), după ce aceștia fuseseră izgoniți din Rhodos de otomani în 1522.
Cavalerii de la Malta aveau o gastronomie rafinată, aducând pe insulă patiseri din Sicilia, a cărei tradiție culinară, la rândul ei, era rezultatul multor influențe și confluențe. Prima mențiune documentară a celebrelor pastizzi datează din 1748, odată cu publicarea lucrării “Libro de’ secreti per fare cose dolci di varjj modi”, o culegere de rețete transime până atunci exclusiv pe cale orală.
Cum se prepară celebrele pastizzi în Malta
Fie că preferăm aluat foietaj sau aluat fraged, procedeul este același. Aluatul foetaj este de inspirație mai nou, cel tradițional fiind preparat din aluat fraged, care prevede făină, unt, ou și zahăr, în varianta dulce. Sunt ambele disponibile în comerț, pentru a ne ușura sarcina.
-
750 grame de aluat foietaj/fraged
-
300 grame de urdă
-
2 ouă
-
1 ou bătut pentru uns deasupra
-
1 legătură de mărar tocat
-
sare, piper
Procedeul este foarte simplu. Se amestecă într-un bol de lucru urda cu ouăle, mărarul tocat mărunt, sare și piper, până devine totul o compoziție omogenă.
Se întinde aluatul pe masă lucrând repede, pentru că nu trebuie să se încălzească excesiv. Se taie în dreptunghiuri de circa 10 cm lungime și 5 cm lățime, lungindu-le puțin la capete să devină mai mult sau mai puțin ovale. Asta, dacă folosim aluat din comerț.
Se umplu luând din compoziție, fiind atenți să o distribuim uniform. Putem împărți ochiometric întreaga compoziție la câte dreptunghiuri de aluat avem.
Se închid marginile presându-le bine între ele și obținem astfel un fel de bărcuțe. Le ungem cu ouă bătut și le dăm la cuptorul preîncălzit la 180 de grade timp de circa 15 minute.
O altă umplutură foarte practicată este cea de mazăre bine condimentată cu arome orientale, în special curry. Dar mai pot fi umplute, dacă vrem să le adaptăm la specificul nostru, cu orice umplutură pentru plăcinte, de mere, de dovleac, de brânză sărată, de nuci, de spanac și telemea, de carne etc.
Dacă le alăturăm unei salate de sezon, pot fi o cină ideală de duminică seara, după ce poate am exagerat puțin cu mâncarea de-a lungul întregului weekend. Dar sunt potrivite și la micul dejun, pentru un prânz la birou sau o gustare peste zi.
Citește și:
Cușcuș-ul, un preparat transfrontalier, născut între Tunisia și Sicilia
Cachopo, șnițel spaniol de vită umplut, din regiunea Asturia
Chiolopites, variantă grecească de paste asemănătoare tăițeilor sau tagliatellelor italiene
