Ardeiul iute, o afacere de nișă la Reghin / „Treaba e relativ simplă, întâi greşeşti şi după aia îţi repari greşelile”

Ardeiul iute, o afacere de nișă la Reghin / „Treaba e relativ simplă, întâi greşeşti şi după aia îţi repari greşelile”

Ardeiul iute, o afacere de nișă la Reghin / „Treaba e relativ simplă, întâi greşeşti şi după aia îţi repari greşelile”

Într-o lume gastronomică diversificată, în care gusturile sunt tot mai sofisticate, doi prieteni din Reghin, George Câmpean şi Gelu Sârbu, au transformat pasiunea lor pentru ardeii iuţi într-o mică afacere de nişă, transmite Agerpres.

Iniţiativa a pornit de la o simplă curiozitate, când George Câmpean, inspirat de sora sa din Canada, a început să studieze şi să cultive ardei iuţi, dedicând 25 de ani acestei activităţi. „Sora mea din Canada mi-a adus seminţe şi ardei iuţi de acolo, într-adevăr foarte iuţi, şi am devenit brusc foarte interesat. Încet-încet am început să studiez şi să cunosc, foarte mulţi ani, a durat 25 de ani în total.

Sunt ardei de diferite forme, de diferite iuţimi, ardei cu arome deosebite, plus ardei ornamentali, iar acum am 650-700 de specii care, în principiu sunt ardei denumiţi Aji (care în spaniolă tot ardei iute înseamnă). Sunt din specia Baccatum, au arome deosebite, dar păstrarea lor în timp ridică probleme”, a declarat presei George Câmpean.

El se ocupă acum cu diverse specii de ardei, inclusiv soiuri sud-americane, ca Aji, ce sunt originale prin arome lor citrice şi fructate, însă fiecare specie are anumite caracteristici de care cultivatorul trebuie să ţină cont. „Unii ardei la uscare sau la congelare îşi pierd din aromă, capătă uneori gusturi mai puţin interesante, alţii îşi potenţează aroma, gustul devine foarte, foarte interesant, dar din păcate Aji nu e din această categorie. Mie îmi plac cel mai mult speciile care sunt foarte inovative, au formă ciudată şi aromă. Tot încerc în fiecare an câteva zeci de soiuri noi. Sunt soiuri de ardei care sunt foarte spectaculoşi, fie fructul sau coronamentul, fie ambele. Îi cultiv în solarii şi în grădină, dar problema e uneori diversitatea prea mare. Ca orice plantă are nevoie de atenţie. Cheltuielile jumătate ţi le fac plantele, jumătate ţi le faci tu nefăcând ce trebuie. În general, în climatul nostru temperat la ardei te poţi confrunta cu problema de încolţire. La foarte multe soiuri trebuie condiţii speciale de germinare. În rest, unii se coc în august, alţii se coc în octombrie, dar tot se coc, până la urmă”, a afirmat George Câmpean.

- articolul continuă mai jos -

El spune că deşi pare o activitate migăloasă, care implică o serie de condiţii, în ţară sunt destul de mulţi pasionaţi de ardei iuţi. „Sunt mulţi cei cu care chiar colaborez foarte bine, cu sfaturi, sunt ajutat şi eu ajut pe oricine cu ardei iuţi proaspeţi, cu seminţe şi cu răsaduri. Sunt mulţi doritori, pasionaţi sau cultivatori, care au sute sau chiar mii de ardei în grădini. Şi asta pentru că prin aromele lor se potrivesc aproape fiecare cu un anumit fel de mâncare.

Într-adevăr, folosind ardei iuţi experienţa culinară e alta”, a spus cultivatorul. Acesta a subliniat că întotdeauna a avut o producţie excedentară de ardei iuţi şi împreună cu un prieten a început să îşi diversifice activitatea, prin crearea de sosuri şi dulceţuri. El spune că ardeii iuţi nu sunt doar un ingredient picant, ci şi un fruct recunoscut pentru beneficiile sale asupra sănătăţii datorită capsaicinei şi că, deşi există o teamă faţă de iuţimea ardeilor, încurajează consumatorii arătându-le proprietăţilor benefice ale acestora.

„Avem câteva sortimente şi urmează să mai diversificăm şi alte sosuri şi produse aferente. Deocamdată mai avem, pe lângă sosuri, dulceaţă făcute din soiuri alese special de ardei, fiindcă aromele sunt complet diferite faţă de ardeiul cunoscut la noi. Pentru orice tip de mâncare se poate face un anumit sos. Nu inventăm noi roata, cei mai tari pe piaţă cred că sunt cei care au avut primii ardeiul iute, adică nord-americanii, central-americanii. Au cultura sosurilor cea mai bine dezvoltată, cu siguranţă. Dar ne străduim şi noi. În plus, intoleranţă la ardei iute nu există. Există numai frica că-ţi provoacă un anumit disconfort, dar disconfortul trece şi-ţi deschide alte perspective după ce îndrăzneşti. Aşa că cred că merită trecut peste frică.

Un fruct foarte sănătos conţine multă capsaicină, multe zaharuri, multă vitamina C şi este foarte sănătos. Ajută foarte mult prin faptul că, obişnuindu-te cu arsura artificială, pseudo-arsura ardeiului iute, poţi să-ţi controlezi durerea mult mai uşor dacă lucrezi cu doze foarte mari de ardei iute, fără mănuşă. După aceea efectiv îţi amorţeşte mâna în zona care a fost atinsă, deci este şi un sedativ puternic.

Ardeiul iute se foloseşte şi în cosmetică, se fac foarte multe creme la o iuţeală foarte mică, cred că are un efect revigorant, răcoritor”, a mai spus cultivatorul. Gelu Sârbu, prietenul şi partenerul său de afaceri, şi-a găsit pasiunea pentru ardeii iuţi prin intermediul lui George, iar împreună cei doi cultivatori au început să experimenteze, având la dispoziţie cele aproximativ 700 de soiuri de ardei iuţi, creând sosuri şi dulceţuri, fiecare cu arome unice şi picante.

După ce a fost sedus de gustul picant, Gelu Sârbu a început să prepare sosuri, astfel că fiecare reţetă de sos trece prin zeci de încercări pe parcursul mai multor ani, păstrând o atenţie deosebită asupra ingredientelor folosite. „Am avut noroc cu prietenul meu, George, care se ocupa de ardei foarte iuţi. Când am ajuns să gust, mi-a plăcut. Am început să cultiv ca şi el şi am început să cultiv atât de mulţi, încât n-am avut ce să mai fac cu ei, aşa că am început să fac sosuri iuţi. Nu am făcut niciun sos la care să nu lucrez cel puţin un an. Zeci de încercări la fiecare sos, am sosuri la care am lucrat 4 ani. Ţin mult la gustul unui sos. În primul rând ţine de gustul şi aroma ardeiului folosit, apoi modalitatea în care e făcut şi, cel mai important, condimentele. Adică sunt infinite posibilităţi. Şi primul sos pe care l-am făcut e cel mai aromat, toată lumea îl preferă. Am ajuns să fac până la urmă un sos care se potriveşte pentru ciorbă.

Iniţial a pornit ca un eşec, dar am avut noroc cu un prieten de-al meu. Am vrut să-l arunc dar mi-a spus că la ciorbă merge extraordinar. L-am încercat, avea dreptate. Evident, am făcut retuşuri, am ajuns să nu mai concep ciorbă dacă nu am acest sos, pe care o să-l scoatem în producţie anul ăsta. Noi nu folosim nicio urmă de conservant, aditiv, colorant şi aşa mai departe. De aceea unele dintre sosuri s-ar putea să nu aibă cea mai frumoasă culoare şi totul doar prin sterilizare facem”, a subliniat Gelu.

Pasionatul cultivator consideră că, deşi piaţa din România este încă la început în ceea ce priveşte popularitatea sosurilor iuţi, aceasta este într-o creştere constantă şi speră ca prin munca şi pasiunea să continue să bucure gusturile iubitorilor de ardei iuţi şi să extindă această nişă gastronomică în ţară. „Treaba e relativ simplă, întâi greşeşti şi după aia îţi repari greşelile. Te gândeşti la ce o să se potrivească, dacă să fie dulce, dacă să fie sărat, pui ingredientele şi-ţi iese un sos care nu-ţi place, dar vezi că are potenţial. Unde trebuie să repar? Aici, aici, aici, aici aici … vine încercare a doua, eşti mai aproape, vine încercarea a treia şi eşti şi mai aproape. După aceea vine reglajul fin, trebuie să te inspiri, fie că te inspiri dintr-ale tale, fie că te inspiri dintr-ale altora. Nu poţi să pleci chiar de la zero şi singurul care stabileşte dacă un sos e bun sau nu sunt eu. Dacă mie îmi place, înseamnă că-i bun. În final el trebuie să se potrivească cu mâncarea. Ideea este că un sos nu schimbă gustul mâncării şi mai ales iuţeala. Accentuează gustul mâncării.

Lumea nu trebuie să fie speriată de iuţeală, ajungi să te obişnuieşti. Am constatat că cei care ajung să se obişnuiască cu sosurile nu pot să mai privească mâncarea fără un sos lângă. Plus că ardeii iuţi au proprietăţi extraordinare pentru sănătate”, a precizat Gelu Sârbu. El s-a arătat optimist, văzând în acest aspect o oportunitate uriaşă de dezvoltare şi inovare. „Am ajuns să monetizez pasiunea mea cam după 5 ani, datorită unor prieteni care au insistat. Am făcut-o doar din pasiune, până la urmă înveţi. Să vând, acesta e scopul meu şi dacă nu voi reuşi, voi muri încercând sosurile iuţi. În România încă sunt puţin cunoscute şi asta reduce puţin piaţa. Partea bună e că e o piaţă în creştere, există foarte mult loc pentru toată lumea”, a mai afirmat acesta.

În acest fel, dintr-o simplă curiozitate şi pasiune pentru micile fructe picante, George Câmpean şi Gelu Sârbu au reuşit să creeze un mic business care nu doar că satisface gusturile clienţilor, dar şi educă publicul despre beneficiile şi diversitatea ardeilor iuţi. Consumatorii acestor sosuri şi a unor soiuri de ardei iuţi cultivate la Reghin a reacţii entuziaste, unii remarcă „explozia de arome” sau combinaţia „absolut fantastică”. „Nu am mai gustat niciodată ceva atât de intens şi deosebit, Este picant, dar extraordinar de delicios. Această combinaţie este absolut fantastică şi aduce mâncării o cu totul altă dimensiune. Este peste aşteptările mele, atât de savuros!”, a spus unul dintre cei care au intrat în contact cu producţia din mini-serele de la Reghin, Aurel Rus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă