ANALIZĂ Subvențiile agricole: fermierii au cerut, statul urmează să dea / Plățile directe: un ”cașcaval” de 2 miliarde de euro feliat pentru 700.000 de beneficiari

Campania de depunere a cererilor de plată de către fermieri s-a încheiat. Foto: Dreamstime

Campania de depunere a cererii unice de plată la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură ( APIA ) s-a încheiat vineri, 13 iunie, după trei luni și jumătate de la lansare ( 3 martie ): 708.012 fermieri au solicitat în acest interval subvenții agricole, mai puțini decât anul trecut, 730.395 fermieri. Rezultă un minus de 22.383 de fermieri, potrivit datelor publicate, luni, 16 iunie, de APIA pe pagina de Facebook. 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Suprafața acoperită de cererile de plată aferente anului 2025 este de 9.875.710,11 ha, mai puțin decât anul trecut, 9.962.885 ha. Așadar, un minus de 87.174,89 ha, la subvenționare, față de 2024.

Explicații APIA

APIA oferă următoarele explicații: ”Cifrele înregistrate și în această campanie indică în continuare trendul ascendent din ultimii ani în ceea ce privește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor.

Comparativ cu anul 2024, ( … ) se pot observa în Campania 2025 următoarele aspecte pozitive: 

o creștere a suprafeței medii pe exploatație;

o scădere a numărului mediu de parcele per fermier/exploatație.

Aceste evoluții confirmă că tot mai mulți fermieri aleg să își consolideze terenurile pentru a eficientiza lucrările agricole, a reduce costurile operaționale și a facilita accesul la intervențiile din Planul Strategic PAC 2023–2027, unde comasarea este un criteriu favorizant în anumite măsuri.

O suprafață uriașă, nesubvenționată 

Per total, în România nu sunt depuse cereri de plată pentru o suprafață mult mai mare, vreo 2.500.000 de ha, ținând cont că suprafața agricolă totală a țării ( terenuri arabile, culturi permanente, pajiști și fânețe ) este de 12.500.000 ha. 

De ce nu este acoperită de subvenții această suprafață imensă? Sunt două răspunsuri: unii fermieri nu vor să încaseze subvenții ( subvenție înseamnă control din partea statului și eu nu vor control ), alții sunt mici proprietari de suprafețe neeligibile. În România, poți încasa subvenții agricole dacă deții 1 ha de teren agricol și parcela are minim 0,3 ha, chiar mai puțin în cazul terenurilor cultivate cu legume în spații protejate. Or, multe parcele agricole în țara noastră au sub 0,3 ha. Sunt, deci, neeligibile pentru subvenționare. 

Plafonul financiar anual depășește 2 miliarde de euro

Plafonul financiar european anual pentru subvențiile agricole, numite și ”plăți directe” și acordate în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune ( PAC ), din Fondul European pentru Garantare Agricolă ( FEGA ), atribuit României în 2025 este de 2.002.037.137 euro, al șaselea plafon la nivelul Uniunii Europene, după cele ale Franței, Germaniei, Spaniei, Italiei și Poloniei. 

Acest ”cașcaval” trebuie împărțit celor 708.012 fermieri care au depus cerere de plată pentru anul 2025. Banii sunt acordați atât pentru suprafața agricolă eligibilă, cât și pentru efectivul de animale din ferme, în cadrul unor scheme financiare specifice. 

Aritmetica subvențiilor

Subvenția de bază ( numită Subvenție de Bază pentru Venit în Scopul Sustenabilității, pe scurt BISS, abrevierea de la denumirea în limba engleză: The Basic Income Support for Sustainability ) acordată pentru 1 ha de teren agricol eligibil este în România de aproximativ 100 euro / ha. Mai exact, anul trecut cuantumul per hectar a fost de 97,57 euro/ha. Cuantumul a fost stabilit prin împărțirea sumei alocate de România din plafonul financiar avut pentru Pilonul I, Plăți directe, care a fost anul trecut de 1.974.479.078 de euro, la numărul de hectare eligibile. 

Peste această subvenție de bază ( BISS ) de aproximativ 100 de euro/ha pe care o încasează toți fermierii eligibili, sunt suprapuse alte tipuri de subvenții, pe care le încasează diferite categorii de fermieri eligibili. De pildă, plata redistributivă, pentru fermele de la 1 la 50 de ha, este de aprox. 50 de euro/ha. Mai există o subvenție pentru tinerii fermieri ( până în 40 de ani ), al cărei cuantum este de aproape 43 de euro/ha. În PAC 2023-2027, au fost introduse așa-numitele eco-scheme, al căror cuantum urcă de la 50 de euro/ha la 100 euro/ha. 

Dacă fermierul este crescător de animale și îndeplinește condițiile legale, devine beneficiar al subvențiilor acordate pentru diferite specii de animale, pe lângă banii pe care îi încasează pentru terenurile agricole.

Aceste subvenții se numesc sprijin cuplat pentru zootehnie. Cuantumul pentru bovine, de pildă, depășește 300 de euro/cap de animal, atât pentru rasele pentru lapte, cât și pentru rasele pentru carne.

Fiecare fermier din cei 708.012 care au depus anul acesta cerere de plată își face calculele necesare: înmulțește cuantumurile per hectar și per animal ( aceste cuantumuri nu se schimbă radical până în 2027, rămân cam aceleași ).

Cu cât mai multe hectare și mai multe tipuri de subvenții solicitate și aprobate, cu atât suma finală este mai mare. Un fermier care lucrează, de pildă, 100 ha, primește din start 10.000 de euro, pe an. Dacă este și tânăr fermier, mai încasează 4.000 de euro. Dacă aplică și pentru eco-scheme, mai poate încasa vreo câteva mii de euro. Dacă are și o mică fermă de vaci din rase pentru carne, cu 30 de capete eligibile, mai primește de la bugetul european peste 9.000 de euro. 

Este adevărat că în România este una dintre cele mai mici subvenții pentru suprafață ( BISS ) de la nivel european, 100 euro/ha. De precizat însă că în multe alte țări, subvențiile agricole nu sunt cu mult mai mari decât în țara noastră. Mixul de tipuri de subvenții permite însă unui fermier român să ajungă la aproape 250 de euro/ha. Un fermier care lucrează 1.000 de ha, poate încasa 250.000 de euro. Un deținător de pășuni alpine poate încasa până la 400 euro/ha. Un horticultor care și-a înscris plantația de cătină în agricultura ecologică ajunge la 5-600 euro/ha. Există, așadar, un mozaic de subvenții europene, determinat de opțiunile fermierilor. Câștigurile sunt pe măsura suprafețelor și animalelor deținute. 

Un legumicultor care cultivă numai 1 ha poate încasa: 100 euro BISS + 43 euro, dacă are sub 40 de ani + 50 de euro plată redistributivă + 1.607 euro sprijin cuplat + 500 de euro, conversie la agricultura ecologică = 2.300 euro.

Sunt, desigur, multe de spus despre subvențiile agricole europene. Vom reveni asupra subiectului, mai ales că lipsa de cunoaștere la nivelul publicului larg favorizează difuzarea unor mesaje negative la adresa Uniunii Europene, de genul ”ce face U.E. pentru fermierii români”. Ce să facă? Le oferă peste 2 miliarde de euro anual, drept subvenții. Plus 1 miliard de euro drept granturi, ca să-și modernizeze fermele. 

Plata subvențiilor aferente anului 2025 va începe la jumătatea lunii octombrie, după ce APIA va efectua o serie de controale ( administrativ, în teren și prin teledetecție ) și va autoriza la plată fermierii eligibili. Subvențiile agricole europene sunt virate către beneficiari în două tranșe: avansul ( de regulă 70% din suma totală ), în intervalul 15 octombrie – 30 noiembrie  și plata regulară, în intervalul 1 decembrie al anului curent – 30 iunie al anului următor.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *