Vasile Iosif (AIPROM): „Fără derogări, agricultura românească riscă pierderi majore. România trebuie să aibă acces la toate instrumentele legale pentru protecția culturilor”

După decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care confirmă interzicerea pesticidelor neonicotinoide în România și invalidează autorizațiile acordate ilegal de Ministerul Agriculturii, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) transmite că „fără derogări, agricultura românească riscă pierderi majore”. Președintele AIPROM, Vasile Iosif, susține că derogările rămân un instrument esențial pentru protejarea culturilor agricole în fața unor dăunători extrem de agresivi, într-un context în care numărul de soluții fitosanitare scade drastic în Uniunea Europeană.

„Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul român să fie vulnerabil din punct de vedere al protecției plantelor, la atacul unor dăunători foarte agresivi, precum Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.”, atrage atenția Iosif. Acesta explică faptul că România cultivă anual peste 2 milioane de hectare de porumb și peste 1 milion de hectare de floarea-soarelui, suprafețe care pot fi parțial sau total compromise în lipsa tratamentelor la sămânță.

„De aceea, utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide trebuie securizată mai ales că acestea sunt utilizate la tratamentul semințelor. Tratarea semințelor cu insecto-fungicide este sigură atât pentru mediu, cât și benefică pentru culturi, deoarece protejează semințele de boli și dăunători în primele etape ale ciclului lor de viață, ducând la o germinare și o creștere îmbunătățite și reduce necesitatea aplicărilor ulterioare de pesticide. Această abordare specifică minimizează cantitatea de substanțe chimice utilizate și impactul lor potențial asupra mediului”, explică președintele AIPROM.

AIPROM: În România, fermierii au acces la doar 200 de substanțe, ceea ce înseamnă mai puțin de 20% din oferta mondială

Potrivit sursei citate, piața europeană a produselor de protecție a plantelor este tot mai restrânsă: doar 280 de substanțe active sunt aprobate în UE din cele aproximativ 920 existente la nivel global. În România, fermierii au acces la doar 200 de substanțe, ceea ce înseamnă mai puțin de 20% din oferta mondială.

„Fermierul român și european are astăzi mai puține produse disponibile pentru a controla un număr în creștere de organisme de dăunare, iar acest lucru pune în pericol siguranța alimentară a cetățenilor. Multe dintre substanțele active sunt retrase din piață de către autorități, uneori doar în baza unor decizii politice fără a se ține seama de rezultatele științifice. Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul român să fie vulnerabil din punct de vedere al protecției plantelor, la atacul unor dăunători foarte agresivi, precum Tanymechus dillaticols, Agriotes etc.Încălzirea globală generează schimbări multiple la nivelul ecosistemelor și agresivitatea organismelor de dăunare este de așteptat să crească și să provoace pagube importante culturilor agricole”, spune Vasile Iosif, criticând și faptul că multe interdicții sunt impuse „doar în baza unor decizii politice, fără a se ține seama de rezultatele științifice”.

Între 2018 și 2025, România a emis 58 de autorizații temporare pentru produse de protecție a plantelor, dintre care 38 pentru neonicotinoide. Potrivit AIPROM, aceste derogări au fost utilizate exclusiv în situații excepționale, pentru culturi vulnerabile și dăunători greu de controlat. La nivel european, între 2020 și 2023, statele membre au acordat peste 2.250 de astfel de derogări pentru 354 de substanțe active.

„Riscul este pierderea recoltelor, pierderi economice majore și o presiune suplimentară asupra securității alimentare”

AIPROM subliniază că art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite utilizarea derogărilor în cazuri de urgență fitosanitară, pentru maximum 120 de zile, atunci când nu există alternative eficiente.

„Este nevoie ca România și celelalte state membre UE să poată folosi toate instrumentele legale disponibile pentru a-și proteja agricultura. Fără aceste soluții, riscul este pierderea recoltelor, pierderi economice majore și o presiune suplimentară asupra securității alimentare”, afirmă președintele AIPROM.

Punctul de vedere al AIPROM vine în contrast cu poziția organizațiilor Eco Ruralis și ROMAPIS, care consideră că interzicerea neonicotinoidelor este o măsură necesară pentru protejarea sănătății, biodiversității și a unui sistem alimentar sustenabil. Într-un sondaj CURS din aprilie 2025, 89% dintre români s-au declarat împotriva folosirii pesticidelor interzise în UE, chiar și în mediul rural.