Sursă foto: FB
Agricultura României a absorbit aproape 40 de miliarde de euro, începând cu programul SAPARD din perioada de preaderare la Uniunea Europeană şi până în prezent, iar aceasta se vede în gradul de mecanizare a fermelor, în investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii, dar şi în creşterea calităţii terenurilor, a declarat, luni, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Legat de componenta AFIR şi a fondurilor europene, cred că nu mai are rost să mai discutăm. Aţi menţionat doar subvenţiile agricole, dar cred că trebuie să venim şi cu componenta de modernizare, Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună, o sumă importantă, cred, pentru agricultura României. Dacă vorbim din anul 2000 încoace, din perioada de preaderare cu programul SAPARD până astăzi cred că putem să discutăm de o sumă consistentă, aşa…la un calcul global ne apropiem de 40 de miliarde de euro, Pilon 1, Pilon 2, aduşi în agricultura României şi lucrul acesta se vede. Este de ajuns să te duci în orice fermă din România şi să vezi mecanizarea de care dispun fermierii, dotarea cu utilaje, investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii, investiţii în creşterea calităţii terenului şi combaterea eroziunii solului. Chiar dacă n-au prins ele la început foarte mult, iată că acum sunt din ce în ce mai mult avute în vedere de fermieri, pentru că schimbările acestea climatice (…) ne dau bătăi de cap în aproape toate sectoarele de activitate”, a spus Chesnoiu, la lansarea noii ediţii a “Cartei Albe a agriculturii din România”.
Şeful AFIR a remarcat că, în momentul da faţă, se poate vorbi despre antreprenori în agricultură şi nu doar de fermieri. În plus, apare generaţia tânără de fermieri, cu o altă mentalitate, îndreptată către profit.
“Raportat la ceea ce se întâmplă astăzi, într-adevăr, în ultima perioadă nu mai există suficient de multe instrumente de sprijin pentru antreprenorii din agricultură, dar eu pot să constat de fapt că începem să vorbim despre antreprenori în agricultură şi cred că ăsta este lucrul care ar trebui să ne bucure cel mai tare, pentru că înainte vorbeam strict numai de fermieri, adică acea persoană care se află în fermă, seamănă, face lucrările de întreţinere a culturilor şi apoi recoltează îşi vinde recolta – şi ăsta era fermierul român. Din ce în ce mai mult (…) apare generaţia aceasta tânără de fermier cu o altă mentalitate, cu o mentalitate raportată la ce trebuie să se întâmple într-o companie, adică să fie îndreptată către profit. Şi aici cred că diferenţa în viitor se va face în continuare între ceea ce înseamnă agricultura de subzistenţă, pe care statul român a tratat-o cu foarte mare atenţie din perspectiva componentei sociale şi a întinderii pe care o are în mediul rural, şi, mai nou, cu politicile agricole structurale, cu strategiile de dezvoltare ale agriculturii pe termen scurt, mediu şi lung, care, cu sincope uneori, sunt puse în aplicare şi îşi ating rezultatele”, a transmis el.
Adrian Chesnoiu a admis că în continuare există agricultură de subzistenţă, respectiv agricultura de supravieţuire, în care fermierii se gândesc doar la cum să asigure hrana pentru familie, nicidecum la profit.
“Da, poate a părut ciudat că există acea creditare de supravieţuire, dar (…) există şi agricultură de supravieţuire, aşa-zisa agricultură de subzistenţă. Sunt foarte mulţi fermieri care sunt acolo, nu se gândesc în niciun caz la profit, se gândesc la asigurarea hranei pentru propria familie şi dacă au un mic excedent acolo să producă pentru a reuşi să-şi acopere cele necesare vieţii de zi cu zi. Asta, din păcate, o resimţim”, a arătat oficialul AFIR.
Potrivit acestuia, activitatea agricolă este domeniul cu cei mai mulţi factori exogeni de risc, care nu pot fi controlaţi, cel mai prezent fiind seceta.
“Activitatea agricolă cred că este zona cu cei mai mulţi factori exogeni de risc, care nu ţin neapărat de fermier în sine. El îşi face treaba cum a învăţat, inginerul agronom ştie meserie, avem oameni extraordinar de bine pregătiţi în agricultura României, dar sunt o serie de factori exogeni pe care fermierul nu-i poate controla. Şi (..) aţi reliefat faptul că peste 70% dintre fermieri precizează seceta ca un factor de risc accentuat în business-ul lor şi, evident, de aici decurge răspunsul autorităţilor (…) despre politicile agricole, despre investiţiile în irigaţii, susţinerea investiţiilor pe care fermierii le fac, noul concept pe care l-am introdus în Planul Naţional Strategic, tocmai ca răspuns pentru fermierii care se află în afara arealului irigabil cunoscut pe tot ce înseamnă sistemul naţional de irigaţii, acel concept de sistem de irigare la nivel de fermă, care eu cred că în viitor va prinde foarte mult elan”, a mai spus Chesnoiu.
Agricultura în programul de guvernare
România are un program de guvernare pe care trebuie să îl pună în practică, însă avem pachete peste pachete, iar toată România a ajuns un pachet, a afirmat, luni, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, la evenimentul de lansare a noii ediţii a “Cartei Albe a agriculturii din România”, transmite Agerpres.
“Aud de foarte multe ori în viaţa de zi cu zi ‘Domnule, n-avem strategii’. Doar că trebuie să le punem în practică. Este stilul nostru acesta permanent de a reinventa roata, de a construi ziua şi a dărâma noaptea, mitul Anei lui Manole, care nu se justifică până la urmă. Avem un program de guvernare, trebuie să-l punem în aplicare, dar avem pachete peste pachete, peste pachete, că toată România a ajuns un pachet. Avem strategii…vine un ministru, îşi aduce strategia proprie. Pleacă el, vine următorul, vine cu strategia proprie şi, uite aşa, din şase în şase luni, din an în an, schimbăm strategiile. Elemente de context şi date analitice pe care să ne bazăm avem, doar că trebuie să ne fundamentăm politicile publice pe aceste date”, a transmis Chesnoiu.
Potrivit acestuia, o politică publică bună şi în folosul beneficiarilor anulată de o decizie politică “nu tocmai fericită” a fost cea privind renunţarea la susţinerea taxelor pentru sectorul agricol.
“Scăderea salariilor sau diferenţa de 20-25% între salariile din agricultură şi media naţională pe celelalte ramuri economice vine şi din anularea susţinerii taxelor pentru sectorul agricol, pentru că le-am introdus în 2022 şi (…) salariile se aliniaseră, decalajul dintre salariile din agricultură şi celelalte ramuri economice se diminuase, după care, la anularea acestei facilităţi fiscale, iarăşi au început să se adâncească inechităţile. Iată un exemplu foarte bun de ceea ce înseamnă o politică publică făcută pentru beneficiari şi coerentă, raportată la nevoia din piaţă, şi apoi o decizie politică nu tocmai fericită, care din păcate ne afectează. Desigur, au fost raţiuni care ţineau de acest PNRR, care a devenit, cred, cel mai uzual cuvânt în vocabularul nostru zilnic”, a explicat el.
Şeful AFIR şi-a exprimat speranţa că, împreună cu Ministerul Agriculturii, cu IMM România, dar şi cu beneficiarii programelor agenţiei, să se reuşească creionarea unei strategii a agriculturii pe termen scurt, mediu şi lung, care să fie aplicată şi care să producă efectele necesare.
“Vreau să vă felicit pentru ceea ce aţi reuşit, pentru ceea ce faceţi de obicei, chiar şi prin toate conferinţele voastre pe care le organizaţi, în afara Cartei care este dedicată agriculturii, pentru că (…) voi alocaţi la Consiliul Naţional al IMM-urilor o bună parte din activitatea voastră sectorului agricol. Asta arată că sunteţi foarte bine conectaţi la numărul mare de întreprinderi existente în sector şi, de ce nu, la creionarea unor politici publice mult mai coerente care să aducă beneficiile pe care le aşteaptă fermierii în viitor”, a adăugat Adrian Chesnoiu.
Absorbția de fonduri în agricultură
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) intenţionează să dezangajeze doar sumele ce ţin de beneficiarii care nu au îndeplinit condiţiile necesare pentru obţinerea banilor europeni ori de imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu ţin neapărat de noi, a declarat, luni, directorul general al instituţiei, Adrian Chesnoiu, la evenimentul de lansare a celei de-a doua ediţii a lucrării “Carta Albă a agriculturii din România”, transmite Agerpres.
El a precizat că, în momentul în care a revenit la conducerea AFIR, riscul de dezangajare era de aproape 1,2 miliarde de euro, însă ecartul s-a redus.
“Avem nişte situaţii extrem de complicate şi de strânse ca termen. Noi suntem pe finalizarea programului 2014-2020 şi dacă în decembrie, când am revenit la conducerea agenţiei, aveam un risc de dezangajare de aproape 1,2 miliarde de euro, acum ecartul acesta s-a redus. Evident încercăm să dezangajăm doar sumele care ţin de beneficiari sau imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu ţin neapărat de noi. La nivel instituţional am luat toate deciziile necesare pentru accelerarea implementării şi chiar cred că fermierii români merită fiecare bănuţ, iar România are nevoie de aceşti bani”, a spus Chesnoiu.
Şeful AFIR a subliniat că agricultura este domeniul în care absorbţia fondurilor europene este la cel mai înalt nivel procentual.
“Noi suntem sectorul de activitate – agricultura – n-aş vrea să supăr pe nimeni, unde absorbţia este la cel mai înalt nivel procentual şi asta pentru că suntem permanent în dialog cu beneficiarii noştri. Ei au învăţat exact cum să implementeze proiectele, Desigur, nu există pădure fără uscăciuni şi de o parte şi de cealaltă, dar încercăm să le eliminăm şi să limităm cât mai mult efectele acestea negative, cu speranţa că Politica Agricolă post-2027 va ţine cont de nevoile fermierilor, de nevoile fiecărui stat membru, de specificitatea fiecărui stat membru. Să nu uităm totuşi că există un decalaj, pe de o parte istoric, între noi şi ţările din Vest, pentru că, hai să fim serioşi, noi avem o agricultură modernă de 35 de ani încoace, din care poate 10 ani – în ’90-2000 ne-a cam lipsit, pentru că am schimbat modelul de a face agricultură, l-am adaptat la condiţiile de piaţă şi sunt diferenţe mari între noi şi cei din Vest, care necesită, pe de-o parte, investiţii, de cealaltă parte, timpul necesar să recuperăm ceea ce nu avem”, a transmis Adrian Chesnoiu.
IMM România a lansat, luni, “Carta Albă a Agriculturii “, ediţia a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.
