Carol I, regele îndrăgostit de borșul pescăresc
Continuăm prezentarea modului în care înaintașii noștri înțelegeau să transforme fiecare masă într-o sărbătoare cu câteva exemple de la curtea regelui Carol I al României. Meniurile oferite la Curtea Regală erau renumite pentru bunul gust care era dublat de sobrietate.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
La 18/30 octombrie 1879 Carol I s-a aflat la Constanța. Cu acest prilej, a vizitat și orașul Tulcea, spre a sista la punerea pietrei de temelie a monumentului Independenței. Bineînțeles că autoritățile locale au oferit și un dejun de gală în cinstea Domnitorului și a suitei sale. Meniul a constat în ciorbă, file de vită cu garnitură, file de calcan a la Venittiene, rață, curcan fript, raci Madeira și fructe asortate. Adică o fericită îmbinare între bucătăria tradițională și cea internațională.
Câțiva ani mai târziu, la 14/26 septembrie 1895, inaugurarea podului de la Cernavodă a fost pilej pentru un alt ospăț regal. La masă, invitații au fost serviți cu caviar, supă de pasăre, bușeuri a la Reine, somon a la Regence, file de vițel a la Royale, prepeliță chaud-froid, punch a la Romaine, pui du Mans cu trufe, salată a la Russe, sparanghel cu sos olandez. La desert au urmat înghețata, prăjitura a la Princesse, brânzeturi și fructe. Bucatele au fost stropite cu cherry, vin Clos de Vougeot, vin alb Sauterne Chateau, șampanie Mouton Rotschild și Pommery.
După cum spun cei care au participat la dineu, pe lângă faptul că felurile de mâncare servite au fost din abundență și dintre cele mai rafinate, și grafica meniului a fost una de excepție. Pe meniu apare cifrul regelui Carol I, surmontat de coroana regală, Dunăre și câteva imagini ale noului pod, toate încadrate de un decor floral.
Carol I al României iubea borșul de pește
Timp de mai mulți ani, Suveranului i-a făcut plăcere să călătorească, în fiecare vară, pe Dunăre. De obicei era însoțit de Grigore Antipa, pe care îl aprecia în mod deosebit. Călătoriile erau unele de plăcere și includeau vizitarea porturilor principale, unde populația venea să-și salute Regele. Lui Carol I îi era drag să stea de vorbă cu țăranii și să afle de la ei despre problemele cu care se confruntau în viața cotidiană.
În timpul acestor călătorii, la bordul vaselor sale, Majestatea Sa consuma cu mare plăcere borșul de pește, după cum povestește Grigore Antipa. „La dejun se servea întotdeauna borș pescăresc, care regelui i- plăcut atât de mult, încât a trimis pe bucătarul de la Palat ca să învețe de la pescari cum se face. Curios lucru, regele încă nu mâncase crap și când l-a gustat în borș și apoi când s-a servit vestitul crap la proțap, mi-a spus că e o mare noutate, cât de bun a fost. Așa că a cerut, apoi, ca să i se trimită regulat crap de la moșia sa de la Mănăstirea”.
Cum se frigea crapul pentru rege
Momentele mesei din aceste călătorii sunt evocate și de Zoe Cămărășescu, doamnă de onoare a reginei Elisabeta. Ea nota că în zonele unde se aflau pescării erau și un soi de chioșcuri decorate cu năvoade, plase și ghirlande de nuferi. În acele locuri se organizau mesele regale.
„Invariabil, masa începea cu ciorba pescărească, în care fierbeau vreo douăsprezece feluri de pește din cele ce se găsesc în Deltă; urma crapul la proțap, rumenit la dogorea cărbunilor de lemn de salcie, peste care se arunca un pumn de ierburi aromate. Crapii, de o dimensiune de necrezut de mare, erau despicați în lungime și susținuți de doi proțapi. Icrele negre se mâncau cu lingura mare. Totul era ca în povești și Antipchen (Antipa – n.red.), neobosit, părea regizorul acestei feerii.”
Ultima călătorie pe Dunăre a regelui Carol I a avut loc în vara anului 1914.
