foto: pngtree.com
Peste doar 25 de ani, mai puțin de o generație, vom găti cu ingrediente care cresc în interiorul hainelor proprii, iar alimentele vor avea capacitatea de a absorbi carbon. Este un scenariu elaborat de un climatolog și un futurolog, susținut de HelloFresh, o companie germană fondată în 2011 și specializată în livrarea de meal kits direct la domiciliu, scrie agenția Ansa.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Sistemul alimentar global va fi obligat să își regândească lanțul de aprovizionare
Până în 2050, conform acestui scenariu optimist care reflectă tratatele internaționale, națiunile vor trebui să fi atins obiectivul de emisii zero de CO2. În același timp, se estimează că populația mondială va depăși 10 miliarde de persoane. Prin urmare, este de așteptat ca sistemul alimentar global să fie supus unei presiuni uriașe, forțând companiile să regândească radical lanțul de aprovizionare.
Reducerea risipei alimentare devine o prioritate concretă. Conform datelor FAO, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman — circa 1,3 miliarde de tone anual — este irosită sau pierdută. Valoarea acestor alimente pierdute este estimată la 1000 de miliarde de dolari anual. Totodată, risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Adică mai mult decât întreaga industrie aviatică, iar peste 60% din risipă are loc la nivelul consumatorului (acasă, în restaurante sau magazine), nu la nivelul producției. În Europa, un cetățean aruncă în medie aproximativ 70 kg de mâncare pe an.
Deși pot părea SF, cercetarea științifică experimentează deja soluții alimentare cu culturi revoluționare și preparate futuriste care ar putea deveni realitate în anii următori. În timp ce popoarele indigene luptă pentru supraviețuire orientându-se spre agricultură fără pesticide și OMG-uri. Practicând tot mai mult permacultura – un sistem de proiectare durabil care urmărește să creeze medii productive și reziliente, lucrând cu culturi autohtone, în ritmuri naturale, folosind semințe vechi. Multe dintre aceste proiecte au fost premiate cu Lush Spring Prize în mai 2025.
Morgaine Gaye, futurolog alimentar, și Joseph Poore, climatolog la Universitatea Oxford, au colaborat cu HelloFresh pentru a anticipa ce vom mânca în 2050. Conform scenariului elaborat de ei, modalitățile de producere, achiziționare și preparare a meselor vor suferi transformări considerabile în următoarele decenii, identificând câteva tendințe clare.
Tendințele viitoare despre hrană și consumul ei
1. Mese comunitare
Mâncarea va continua să joace un rol central emoțional și relațional. Alimentele produse de om (#madebyhumans) vor căpăta o valoare specială. Mesele vor fi tot mai des împărtășite la nivel de cartier sau mici comunități rezidențiale. Oamenii se vor reuni pentru a savura produse din culturi colective, iar rețetele de familie vor fi transmise prin baze de date multigeneraționale.
2. Sfârșitul cumpărăturilor săptămânale
Inteligența artificială și serviciile de livrare a ingredientelor gata porționate vor deveni norma, reducând risipa alimentară și simplificând viața de zi cu zi.
3. Haine pe care se cultivă hrană
Până în 2050, îmbrăcămintea ar putea deveni sursă de autosuficiență alimentară. Datorită progreselor în știința materialelor, hainele vor conține sisteme de cultivare mobile pentru plante aromatice, micro-greens sau surse vegetale de proteine.
4. Ascensiunea agriculturii urbane
Producția alimentară va fi integrată tot mai mult în spațiile urbane: grădini colective, ferme verticale și grupuri de achiziție locală vor transforma orașele în centre productive. Lanțurile de aprovizionare vor deveni mai locale, iar regiunile vor căuta autosuficiența alimentară.
5. Mâncare care absoarbe gaze cu efect de seră
În 2050 se vor consuma alimente care nu doar hrănesc, ci și ajută planeta. Datorită acvaculturii sustenabile, scoicile, midii și stridiile vor deveni alimente-cheie – acestea stochează CO₂ în cochilii, fiind astfel extrem de sustenabile.
6. Stop risipei prin AI
Inteligența artificială va planifica mesele în funcție de ingredientele disponibile, reducând risipa la zero. Fructele și legumele „imperfecte” vor fi revalorizate, iar resturile vor fi transformate în noi preparate cu ajutorul imprimantelor 3D.
7. Culturi noi în funcție de schimbările climatice
Schimbările climatice vor modifica culturile regionale. Fructe tropicale precum avocado, mango și papaya vor deveni obișnuite în bazinul Mediteranei, iar în țările nordice se vor cultiva quinoa, soia și struguri. Regatul Unit va produce grâu dur, citrice și avocado, iar peninsula scandinavică, sorg și kiwi.
8. Redescoperirea recoltelor „vechi”
Se va reveni la plante rezistente și autohtone, cum ar fi păpădia sau măcrișul, dar nu numai. Acestea sunt adaptabile la soluri sărace și vor contribui la biodiversitate și sănătatea microbiomului uman.
9. Recoltele „de nișă” devin obișnuite
Culturi specifice Africii și munților Anzi, precum teff, fonio și fasole marama, vor deveni uzuale în Europa. Bogate în nutrienți, fără gluten, potrivite pentru clime instabile, vor fi regăsite în supe, salate și deserturi. Kiwicha și kañihua – înrudite cu quinoa – vor fi folosite la micul dejun și în produse de patiserie.
10. Mâncarea ca medicină preventivă
Cu ajutorul datelor de sănătate actualizate în timp real, alimentația va fi din ce în ce mai personalizată. Asistenții AI vor adapta porțiile și ingredientele pentru a preveni boli și a optimiza sănătatea – alimentația devenind formă integrată de medicină preventivă.
„Este probabil ca alimentația noastră din 2050 să fie semnificativ diferită față de cea actuală, dar nu neapărat cum ne-am aștepta. Impactul schimbărilor climatice va necesita culturi mai rezistente la secetă și căldură, multe dintre ele deja folosite de civilizații străvechi. Va trebui, de asemenea, să adoptăm o dietă cu mai puține produse de origine animală, pentru a limita încălzirea globală. Această tranziție va avea beneficii importante atât pentru sănătatea umană, cât și pentru sustenabilitate”, spune dr. Joseph Poore, climatolog la Universitatea Oxford.
La rândul său, dr. Morgaine Gaye, futurolog alimentar, crede că „ vom asista la transformări profunde ale obiceiurilor zilnice și ale modelelor alimentare în viitorul apropiat. Inteligența artificială va juca un rol esențial în gestionarea activităților casnice, permițând oamenilor să se concentreze pe latura relațională și valorică a vieții. Chiar și într-un context foarte tehnologizat, momentul pregătirii și împărțirii mesei va rămâne esențial pentru conectarea cu simțurile, cu afecțiunea și cu natura. Masa pregătită acasă și împărțită cu cei dragi va rămâne de neînlocuit.”
