Clienţii nu mai diferenţiază semnificativ experienţa unui prânz luat într-un food court faţă de cea oferită de un restaurant tradiţional, iar în plus platformele de food delivery au modelat comportamente stabile de consum, inclusiv în intervalele de seară şi de weekend, relevă o analiză a Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).
„QSR (Quick Service Restaurants) a devenit un actor dominant în consumul zilnic. În prezent, clienţii nu mai diferenţiază semnificativ experienţa unui prânz luat într-un food court faţă de cea oferită de un restaurant tradiţional. Ambele răspund aceleiaşi nevoi sociale şi de confort alimentar. În plus, platformele de food delivery au modelat comportamente stabile de consum, inclusiv în intervalele de seară şi weekend, afectând direct frecvenţa ieşirilor la restaurant”, a declarat , vicepreşedintă FPIOR, Ruxandra Stoica, transmite Agerpres.
Experiențe autentice în locații intime și cu personalitate
În acelaşi timp, segmentul care încă iese la restaurant caută experienţe autentice: locaţii de mici dimensiuni, cu specific clar, meniuri scurte şi o atmosferă prietenoasă, sau restaurante cu design urban, produse în tendinţe şi influenţă social media.
„Industria ospitalităţii se află într-o etapă de transformare rapidă. Rolul nostru, ca federaţie, este să ghidăm şi să sprijinim membrii în adaptarea la noile comportamente de consum. În faţa acestor schimbări, investiţiile trebuie făcute inteligent, cu focus pe relevanţă şi agilitate. Piaţa de restaurante trece acum printr-o perioadă de consolidare prin adaptarea la cerinţele noilor generaţii de clienţi, generaţii care nu se supun regulilor şi caută ineditul.
Segmentul 31-40 de ani ia frecvent masa în oraș
Cei mai mulţi clienţi din restaurante au vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani: segmentul sub 25 de ani frecventează barurile, cafenelele şi restaurantele de socializare de 2-3 ori pe săptămână, atraşi de oferte speciale şi dorinţa de experienţe noi, iar cei între 31 şi 40 de ani preferă restaurantele casual şi premium, iau masa frecvent în oraş, punând accent pe calitatea serviciilor şi a preparatelor. Cred că e important să ne construim strategiile cu atenţie, fiind foarte clari în targetarea clienţilor, pe de o parte, şi atenţi la tendinţele generale de consum, de cealaltă parte”, susţine, la rândul său, preşedintele FPIOR, Valentin Şoneriu.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„În ultima perioadă, am regândit meniul astfel încât să fie mai concentrat, sezonal şi cu preparate care pot fi livrate rapid, fără compromisuri de calitate. Am investit în experienţe tematice în locaţie – seri italiene, brunch-uri de weekend, evenimente private restrânse – care răspund nevoii clienţilor de a socializa într-un cadru autentic. Am înţeles că flexibilitatea şi capacitatea de a oferi experienţe relevante sunt cheia”, a explicat și vicepreşedinta FPIOR, Corina Macri.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România este cea mai mare organizaţie naţională din domeniu, care reuneşte peste o mie de companii şi ca misiune reprezentarea membrilor în relaţia cu autorităţile centrale, protejarea şi promovarea intereselor actorilor din industrie la nivel naţional şi internaţional.