colaj foto g4food.ro
Situația geo politică actuală a Europei este marcată acum de două mari războaie: cel din Ucraina, aflat la granița UE și NATO și războiul comercial, declanșat de președintele Trump.
Noul război comercial declanșat de tarifele vamale americane lovește zdravăn Europa, dar mai puțin România, care nu este nici pe departe un exportator de produse agroalimentare în SUA.
Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a declarat pentru G4Food că produsele agroalimentare europene din categoria de lux vor avea cel mai mult de suferit, iar țările cele mai afectate vor fi Franța, Spania și Italia. Achimescu este actualmente activ în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles pe domeniul agricol.
Achim Irimescu: „Pe partea de produse alimentare, Europa este lovită la produsele de lux”
”Cele mai afectate vor fi vinurile, băuturile spirtoase, brânzeturile de calitate, uleiul de măsline și măslinele de consum. Acestea sunt produsele din categoria de lux , iar ele vor avea de suferit cel mai mult.
Dacă vorbim despre producători, cei din Franta, Spania și Italia, vor fi cei mai afectați, pentru că ei sunt mari exportatori în SUA.
În principiu, pe partea de produse alimentare, Europa este lovită la produsele de lux.
Cât privește țara noastră, aceasta nu va fi foarte afectată. Să ne aducem aminte doar câte demersuri a făcut România pentru a exporta produse agroalimentare, în special salamurile crud-uscate și, când era cât pe ce să pornească exportul, SUA au interzis, pe motiv de pestă porcină africană.
Știu că, la un moment dat, era un domn din Maramureș, care mai exporta pălincă, pentru comunitatea românească de acolo. Nu știu dacă o va mai face, dar oricum, el va fi afectat de noile taxe la băutură”, ne-a declarat, cu oarecare umor, fostul ministru.
Bugetul pentru viitorul Cadru Financiar Multianual va fi tăiat cu 20%
În schimb, efectele războiului din Ucraina par mult mai îngrijorătoare acum, în condițiile în care bugetul european de apărare trebuie urgent mărit, ceea ce înseamnă diminuarea celorlalte bugete pentru a se putea ajusta bugetul de la apărare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Ori, în aceste condiții, reducerile bugetare propuse la Bruxelles, pentru anul viitor, riscă să submineze angajamentele de mediu și modernizare a agriculturii europene.
În momentul de față se poartă negocieri pentru bugetul din 2026, iar propunerile vehiculate se referă la o reducere orizontală de 20% a alocărilor din Politica Agricolă Comună (PAC).
Or, dacă aceste propuneri vor fi adoptate, impactul lor asupra fermierilor europeni va fi profund și, probabil, ireversibil. Reamintim că Politica Agricolă Comună este structurată pe doi piloni esențiali:
- Pilonul I – Plăți directe către fermieri, dintre care 40% sunt condiționate de angajamente de mediu (așa-numitul “greening”).
- Pilonul II – Fonduri pentru dezvoltare rurală, din care 35% trebuie direcționați spre măsuri de mediu și climă, dar care acoperă și investiții vitale în utilaje, digitalizare, tehnologii moderne și infrastructură agricolă.
În acest context, o tăiere de 20% a întregului buget destinat agriculturii ar însemna, practic, blocarea oricărei capacități reale a fermierilor de a continua eforturile de tranziție ecologică și de modernizare.
Cerințele de mediu ar rămâne, dar fără sprijinul financiar care le făcea sustenabile. Iar investițiile în utilaje, tractoare, echipamente sau digitalizare – realizate în mare parte prin fonduri europene – ar deveni inaccesibile pentru majoritatea fermierilor.
„Ursula Von der Leyen ar vrea să nu se mai dea bani pentru investiții în mediul rural și în agricultură”
Achim Irimescu a recunoscut pentru G4Food că este îngrijorat de aceste propuneri ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „La Bruxelles, sunt discuții foarte mari pe viitorul buget: este vorba de stabilirea unor pachete financiare pe stat membru, cum a fost PNNR. Asta ridică probleme, când le pui pe toate, la grămadă, pentru că o să rămânem cu foarte puțini bani în țară. Ce să mai zic de condițiile acceptate de Cîțu și Ghinea, care au acceptat condiționalități foarte complicate. Și vă dau un singur exemplu: în 2026, România va trebui să renunțe la lemnul de încălzit!
Vestea proastă este să se taie 20% din toate fondurile, inclusiv din cel pentru agricultură, pentru a merge la apărare, astfel că fermierii români vor avea foarte mari dificultăți. În situatia în care tai 20% pe orizontal, va fi o mare problemă. Dacă scazi plățile directe, mai poți face eforturi pt mediu?
Ori, în lipsa unei finanțări corespunzătoare, fermierii europeni nu vor mai putea face eforturile de mediu, pe care le fac în mod prezent.
Costul real va fi plătit de noi toți, nu doar de fermieri
Având în vedere că în pilonul 1 sunt angajamente de mediu, care mobilizează 40% din plățile directe și în pilonul 2 sunt 35% din banii pentru investiții, este clar că o reducere orizontală de 20% nu le va mai permite fermierilor să facă astfel de eforturi.
În discuțiile din consiliu, toate statele s-au opus propunerilor Ursulei Von der Leyen, pentru că ea ar vrea să nu se mai dea bani pentru investiții în mediul rural și în agricultură. Ori, să nu uităm că toate utilajele, tractoarele, combinele, s-au cumpărat pe banii de dezvoltare rurală. Ce să vă spun? Veștile nu-s bune deloc, din păcate!”, a apreciat Achim Irimescu.
Veștile nu-s bune, pentru că reducerea acestui sprijin riscă să ducă nu doar la scăderea productivității și competitivității sectorului agricol, ci și la o amplificare a nemulțumirii în rândul fermierilor, deja afectați de volatilitatea pieței, creșterea costurilor și presiunile legate de schimbările climatice.
Concluzia este clară: fără finanțare corespunzătoare, nici angajamentele de mediu, nici modernizarea fermelor europene și-n special a fermelor românești nu vor mai fi posibile. Iar costul real va fi plătit nu doar de fermieri, ci de întreaga societate.
