Foto: Pexels
Întoarcerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite, reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană în domeniul comerțului alimentar, în special pentru țările mari producătoare agricole, având în vedere posibilitatea introducerii de noi tarife și dificultățile în soluționarea disputelor în cadrul sistemului multilateral, comentează EFE Agro, citată de Agroinformacion.
SUA este de pildă prima piață de destinație pentru alimentele și băuturile Spaniei în afara Europei și al șaptelea partener comercial al acesteia, cu exporturi evaluate la aproape 3 miliarde de euro între ianuarie și octombrie 2024.
În 2019, Trump a impus deja, în primul său mandat, tarife suplimentare pentru 113 produse spaniole – suspendate în 2021 pentru o perioadă de cinci ani – în contextul conflictului privind subvențiile pentru Airbus și Boeing, în timp ce taxele asupra măslinelor negre de masă continuă să fie aplicate din cauza unei alte dispute.
Având această experiență anterioară, industria alimentară spaniolă a cerut continuarea negocierilor pentru eliminarea definitivă a acestor bariere, concomitent cu promovarea pe această piață strategică, care înregistrează o cerere în creștere.
De asemenea, a solicitat menținerea dialogului și respectarea acordurilor încheiate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Hotărârile OMC nerespectate de partea americană
Totuși, administrația americană refuză să respecte hotărârile OMC – cum este decizia împotriva taxei aplicate măslinelor negre – și blochează de ani buni reînnoirea organului său de apel, responsabil de arbitrajul disputelor internaționale.
În timpul campaniei, Trump a promis creșterea tarifelor la importuri atât pentru partenerii comerciali, cât și pentru rivali precum China, dar rămâne de văzut cum va implementa aceste măsuri.
Într-un astfel de scenariu ipotetic, specialistul Ignacio García Bercero de la centrul de cercetare Bruegel a declarat pentru Efeagro că întreg comerțul exterior al UE, inclusiv al Spaniei, ar fi grav afectat, fără a uita impactul asupra inflației din SUA și asupra piețelor de capital.
În fața provocării reprezentate de protecționismul lui Trump, García Bercero susține că UE trebuie să fie dispusă să mențină funcționarea sistemului comercial multilateral cu sprijinul majorității țărilor.
De asemenea, recomandă blocului comunitar să adopte o poziție de lider, căutând aliați în America Latină, Indo-Pacific și Africa și promovând acorduri comerciale, precum cel semnat cu Mercosur sau cele aflate în negociere cu Indonezia și India.
Impactul tarifelor
Andreas Kopp, cercetător la Centrul pentru Studii de Politică Europeană, este de acord că impunerea unor noi tarife asupra produselor europene ar putea afecta consumatorii americani, care ar trebui să plătească mai mult pentru aceste produse, iar multe industrii europene ar putea fi nevoite să se mute în SUA pentru a le evita.
Kopp afirmă că țările europene ar trebui să rămână unite și să se pregătească pentru negocieri, planificând ce ar putea oferi pentru a ajunge la un acord.
În ceea ce privește relațiile comerciale internaționale, Kopp subliniază că sistemul multilateral depinde de sancționarea încălcărilor regulilor de către cei mai mari actori, un rol pe care SUA îl manifestă cu „foarte puțină intenție de a-l continua.”
În opinia sa, țările mari pot beneficia de pe urma bilateralismului, impunându-și condițiile asupra celor mai mici, astfel încât nu este exclus ca administrația Trump să caute acorduri bilaterale cu anumiți membri ai UE, ceva imposibil sub tratatele actuale ale Uniunii.
Expertul Jacob Kirkegaard, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională – cu sediul în Washington – avertizează asupra unui risc „foarte mare” de tarife din partea SUA, care ar putea viza industrii strategice, inclusiv produse din UE.
Kirkegaard nu crede că SUA va întreprinde măsuri pentru a rezolva blocajul mecanismului de soluționare a disputelor sau pentru a se alătura unor noi inițiative ale OMC – unde în ultimele decenii abia au existat progrese în ceea ce privește comerțul agricol – astfel că alte țări vor trebui să încerce îmbunătățirea funcționării acestuia pe baze voluntare.
O altă chestiune este Ucraina, care va influența relațiile transatlantice, astfel încât, dacă nu se ajunge la un acord, UE „ar trebui să continue să caute noi inițiative comerciale cu alte țări pentru a-și reduce dependența de SUA și pentru a răspunde cu represalii la orice tarif nou american.”
