Vremea extremă din 2024 a provocat devastări în agricultura europeană, alimentate de schimbările climatice. Un ciclu neîncetat de secete, inundații, valuri de căldură iarna și înghețuri târzii a afectat grav terenurile agricole, provocând moartea vitelor în Sicilia, inundarea lanurilor de grâu în Franța și ofilirea strugurilor de vin în Germania, transmite Politico.
Inundațiile din septembrie, din România, Polonia, Cehia și Ungaria, au provocat pagube suplimentare, determinând Comisia Europeană să aloce 10 miliarde de euro pentru eforturile de refacere. Țările apelează, de asemenea, la rezerva de urgență a politicii agricole comune a UE și la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, problema degradării solului, un factor esențial atât în criza agricolă, cât și în eforturile de refacere, a fost în mare măsură neglijată, potrivit economistului agricol german Benedikt Bösel. Acesta a subliniat faptul că capacitatea solului de a absorbi și stoca apa este neglijată, ceea ce contribuie la inundațiile frecvente. Problema sănătății solului este controversată din punct de vedere politic, agricultorii opunând rezistență politicilor care vizează reducerea utilizării produselor agrochimice și introducerea unor metode agricole mai durabile.
60% din terenurile europene sunt în stare precară
UE nu a adoptat încă prima sa lege cuprinzătoare privind solurile, iar actuala Directivă privind Monitorizarea și Reziliența Solurilor, introdusă anul trecut, a fost slăbită pe parcursul procesului legislativ. Strategia UE privind solul identifică degradarea solului ca fiind o problemă majoră, 60% din terenurile europene fiind în stare precară. Eroziunea solului, compactarea, poluarea și pierderea biodiversității se numără printre factorii de degradare a solurilor, având un impact direct asupra productivității agricole și a securității alimentare.
Solurile degradate contribuie la reducerea randamentului culturilor, după cum se poate observa în cazul Franței, unde producția de grâu a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani din cauza câmpurilor inundate și a temperaturilor volatile. La nivel mondial, degradarea solului costă peste 5.500 de miliarde de euro anual, însă eforturile de refacere pot oferi beneficii economice semnificative, fiecare euro investit putând genera între 6 și 27 de euro.
Pe măsură ce UE încearcă să pună în aplicare directiva sa privind solurile, se confruntă cu opoziția sindicatelor agricole, care solicită mai mult sprijin financiar, educație și instrumente pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor. Președinția maghiară a Consiliului UE a acordat prioritate directivei, urmărind să echilibreze progresul în materie de mediu cu menținerea stabilității agricole. Experții susțin că o schimbare treptată și constantă a practicilor de gestionare a solului poate fi mai eficientă decât reformele radicale.
Sursa foto: Magdalena Ruseva | Dreamstime.com
