Sursa foto: Pexels
Diabetul de tip 1 afectează, deopotrivă, copiii și adulții, dar se dezvoltă, cel mai frecvent, la adolescenți și tineri sau chiar în rândul copiilor. Iată, potrivit medicalnewstoday.com, care ar fi modul în care dieta ar putea influența dezvoltarea diabetului de tip 1, insulino-dependent.
Rezultatele unui studiu recent au fost împărtășite la cea de-a 60-a întâlnire anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului, care a avut loc în perioada 9-13 septembrie la Madrid, în Spania.
Studiul a explorat modul în care anumite alimente au legătură cu dezvoltarea diabetului de tip 1. Cercetătorii au putut studia dietele a peste 5.000 de copii care erau susceptibili, genetic, de a dezvolta diabet de tip 1.
Când s-au analizat toate alimentele combinate, ovăzul, cerealele cu gluten și fructele au fost asociate cu un risc crescut de diabet de tip 1, iar legumele crucifere au fost asociate cu un risc scăzut. Rezultatele acestui studiu vor declanșa, probabil, cercetări suplimentare asupra modului în care dieta joacă un rol în dezvoltarea diabetului de tip 1.
Diabetul de tip 1: care sunt factorii de risc?
Diabetul zaharat de tip 1 este un tip de diabet care are factori de risc diferiți față de diabetul de tip 2. Un factor de risc semnificativ este acela de a avea un membru al familiei care are diabet de tip 1.
Rebecca Hicks, endocrinolog pediatru și director medical la MemorialCare Miller Children’s și cercetător la Women’s Hospital Long Beach Endocrine and Diabetes Center , explică: „Diabetul de tip 1 apare, cel mai frecvent, la persoanele cu predispoziție genetică la afecțiuni autoimune – inclusiv antecedente familiale de diabet de tip 1, afecțiuni tiroidiene și boala celiacă – cu factori de mediu. Se crede că o infecție virală, precum un enterovirus, „deblochează” acest risc genetic subiacent și, în timp, individul dezvoltă diabet de tip 1.”
Diabetul de tip 1 este legat de un răspuns autoimun din organism, deoarece sistemul imunitar al corpului afectează celulele beta ale pancreasului. Celulele beta sunt situate în insulele Langerhans din pancreas.
Cercetătorii sunt interesați să înțeleagă ce factori contribuie la răspunsul autoimun și la dezvoltarea diabetului de tip 1.
Dieta din copilărie poate influența diabetul de tip 1
După cum s-a menționat în acest studiu recent, un domeniu de cercetare care a primit o atenție limitată este modul în care dieta în copilăria timpurie ar putea influența răspunsul autoimun în pancreas și riscul de diabet de tip 1.
Cu toate acestea, Hicks a remarcat că „studiile anterioare, care investighează tiparele de aport alimentar la copii, au arătat că un risc crescut de diabet de tip 1 a fost asociat cu introducerea în alimentația copiilor, înainte de vârsta de 3 luni, comparativ cu 4-6 luni, a unui consum mai mare de cereale, gluten, fructe, banane și lapte de vacă. Același studiu a asociat riscul de diabet tip 1 și cu amânarea introducerii alimentelor solide la copiii cu vârste peste 6 luni.
În același timp, a adăugat ea, „consumul de cantități mai mari de legume crucifere (de exemplu, broccoli, varza de Bruxelles, conopidă, varză, varză) și fructe de pădure a fost asociată cu un risc scăzut.”
Cum este asociat riscul diabetului de tip 1 cu dieta?/ Atenție la ovăz, banane și lactate fermentate!
Cercetătorii care au efectuat acest studiu au dorit să analizeze relația dintre anumite alegeri alimentare și dezvoltarea diabetului de tip 1. Ei au putut să analizeze 34 de grupuri de alimente, prin colectarea de date. Ei au luat în considerare câteva obiective diferite, inclusiv diabetul de tip 1, anticorpii celulelor insulare plus autoimunitatea biochimică a insulelor și autoimunitatea multiplă a insulelor biochimice. Punctele finale ale autoimunității insulare indică răspunsul autoimun al organismului care duce la distrugerea și disfuncția celulelor beta ale pancreasului.
Cercetătorii au folosit date de la 5674 de bebeluși, participanți la studiul de predicție și prevenire a diabetului de tip 1, pe care i-au urmărit de la naștere până la vârsta de 6 ani.
Toți participanții au fost susceptibili genetic la dezvoltarea diabetului de tip 1. Cercetătorii au analizat aportul alimentar, începând de la vârsta de 3 luni.
De-a lungul perioadei de colectare a datelor, 94 de participanți au dezvoltat diabet de tip 1, 247 au dezvoltat anticorpi pentru celulele insulare plus autoimunitatea biochimică a insulelor, 206 au dezvoltat autoimunitate biochimică a insulelor multiple și 64 au experimentat „progresie de la autoimunitatea insulară la diabet de tip 1”.
Cercetătorii au descoperit că ovăzul și bananele au fost asociate cu anticorpi de celule insulare plus autoimunitatea biochimică a insulelor. Ovăzul, bananele, lactatele fermentate și grâul au fost asociate cu autoimunitatea biochimică a insulelor multiple, deci cu favorizarea apariției diabetului de tip 1.
Legumele crucifere precum broccoli și conopida au fost asociate cu un risc scăzut pentru aceste obiective ale autoimunității insulelor. Secara, ovăzul și fructele au fost asociate cu un risc crescut de diabet de tip 1, în timp ce fructele de pădure au fost asociate cu un risc scăzut.
La finalul studiului, când au analizat toate alimentele împreună, autorii studiului au concluzionat că un consum de mai multe legume crucifere a fost asociat cu un risc de diabet de tip 1, în timp ce consumul a mai mult ovăz, cereale cu gluten și fructe a fost asociat cu un risc crescut.
Hicks a remarcat că „acest studiu este în concordanță cu concluziile unor studii anterioare conexe, deoarece rezultatele arată un risc crescut de diabet de tip 1 asociat cu un aport alimentar mai mare de cereale care conțin gluten, ovăz, secară, banane și fructe. De asemenea, arată un risc scăzut asociat cu un aport mai mare de legume și fructe de pădure crucifere. Restricționarea prea mult a aportului alimentar al unui copil poate duce la o nutriție inadecvată, iar rezultatele cercetării nu arată un beneficiu clar în eliminarea completă a oricărei categorii de alimente. Cu toate acestea, pot exista unele beneficii ale aportului crescut de legume și fructe de pădure crucifere, ca parte a unei diete bine echilibrate.”
Cercetătorii recunosc faptul că mai sunt necesare studii aprofundate
Dr. Suvi M. Virtanen, unul dintre autorii studiului și profesor de la Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare, a declarat:
„Cercetarea noastră sugerează cu tărie că dieta este importantă în dezvoltarea diabetului de tip 1. Desigur, constatările noastre trebuie confirmate de alte studii. În acest moment, nu suntem în măsură să oferim niciun ghid alimentar pentru a preveni diabetul de tip 1 […] Trebuie să aflăm ce factori din aceste alimente importante din punct de vedere nutritional, consumate în mod obișnuit, se asociază cu un risc crescut de îmbolnăvire. De exemplu, toxinele din mediu joacă un rol? De asemenea, este necesară confirmarea rezultatelor de către alte studii.”
