Sursa foto: Pexels Culturile de legume şi cereale ar putea fi irigate, pe viitor, în cinci comune din judeţ, cu apă din reţeaua de canalizare, semi-epurată şi distribuită către agricultori printr-o reţea de conducte şi lacuri de acumulare, transmite Agerpres.
La sediul Primăriei municipiului Buzău a avut loc o dezbatere cu tema “Proiect pilot privind utilizarea apei uzate din staţia de epurarea municipiului Buzău, în vederea punerii în valoarea canalului gravitaţional Iazul Morilor”, proiect aflat în faza de studiu de prefezabilitate. El se adresează comunelor Ţinteşti, Smeeni, Gălbinaşi, Cilibia şi C.A.Rosetti şi prevede folosirea apei semi-epurate din staţia de epurarea municipiului Buzău şi a debitelor tranzitate de canalul Iazul Morilor, pentru irigarea a circa 30.000 de hectare de terenuri agricole.
Proiect pentru utilizarea apelor uzate
“Uniunea Europeană a emis un regulament care ar fi trebuit să intre în vigoare până la data de 26 iunie 2023. Acest regulament se referă la implementarea unei legislaţii care să îţi permită să utilizezi această apă uzată pentru irigaţii. Pentru proiecte pilot, cum este al nostru, se poate fără legislaţie. În ultimii patru ani cel puţin, în sudul municipiului Buzău s-a uscat tot, a apărut această idee de a folosi apa din staţia de epurare unde consumăm peste 3.000 de MWh, iar această apă după ce o tratăm, o dăm pe ‘apa sâmbetei’ la propriu, 10 milioane de metri cubi de apă o dăm în râul Buzău, iar oamenii nu au o picătură de apă să irige. Încercăm să amenajăm un sistem de irigaţii pe 25.000-30.000 de hectare în partea de Bărăgan a municipiului, în cinci comune, plus terenul agricol al oraşului. Cele 10 milioane de metri cubi vor fi suplimentate cu încă 2 milioane de metri cubi de apă”, a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Investiții complexe pentru noul proiect
Pentru a transporta apa uzată din staţia de epurare către terenurile agricole, va trebui construită o reţea de canale şi conducte subterane care vor traversa o cale ferată şi vor fi amenajate două lacuri de acumulare. Execuţia lucrărilor ar urma să înceapă într-un interval de aproximativ doi ani. “Sistemul va fi sub presiune, cu conducte îngropate, cu ramificaţii la terenurile agricole, vor fi două lacuri de acumulare, unul în care facem o preepurare naturală, după care stocăm apa într-un lac mult mai mare de acumulare unde punem o staţie de bază, de unde plecăm cu mai multe ramuri de conducte pentru a alimenta suprafeţe cât mai mari. Studiul de prefezabilitate sperăm să îl terminăm la sfârşitul lunii august, după care va urma studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi avizele cu execuţia. Cam doi ani, doi ani şi jumătate maxim de aici încolo”, a adăugat specialistul în irigaţii, Nicolae Mărăcine.
În funcţie de tipul culturilor agricole, apa va urma să fie distribuită pentru irigaţii cu concentraţii mai mari sau mai mici de elemente nutritive, iar reducerea costurilor generată de eliminarea unei trepte de epurare ar putea reduce facturile consumatorilor racordaţi la sistemul de apă şi canalizare. Vor fi amenajate şi laboratoare pentru analiza apei.
Eficientizare a costurilor în funcție de tipul de cultură
“Intenţia este de a renunţa la o treaptă de tratare biologică în staţia de epurare. Pentru noi va însemna o reducere masivă de costuri dat fiind faptul că această treaptă biologică consumă 30-40% din energia unei staţii de epurare. În situaţia în care în urma unei trepte de tratare se constată că parametrii de ieşire nu sunt la nivelul la care trebuie să fie, apa se întoarce în proces până când parametrii devin corespunzători. Spre exemplu, dacă am cultură de porumb, pentru porumb pot avea concentraţii mai mari de azot, fosfor, potasiu. Asta înseamnă că nu trebuie diluată apa care vine din staţia de epurare. La roşii trebuie să am alţi parametri ai apei cu care irig. În situaţia aceasta se va face o diluţie astfel încât apa care se livrează pentru cultura respectivă să poată fie corespunzătoare cu cerinţele culturii respective.
Acest proiect ar însemna şi o reducere a facturilor pentru că, în general, procesul de epurare este cel mai mare consumator dintr-un sistem centralizat de apă şi canalizare”, a precizat directorul Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu.
Agricultorii reclamă că proiectul este sudimensionat
Unul dintre agricultorii prezenţi la dezbatere, Viorel Istrăţoiu, a precizat că proiectul pilot este de bun augur, în situaţia în care, de la an la an, verile sunt din ce în ce mai sărace în precipitaţii, dar cantitatea de apă ce ar urma să fie distribuită către cele cinci comune nu ar fi de ajuns. “Din calculul pe care l-am făcut, vine în jur de 40 de litri pe metrul pătrat o ploaie de vară. Nouă ne trebuie apă mai multă, cei 10 milioane de metri cubi ar ajunge fără probleme pentru comunele Gălbinaşi, Ţinteşti, doar pentru două comune din cele cinci”, a declarat Viorel Istrăţoiu.
Proiectul pilot pentru amenajarea unui sistem de irigaţii în suprafaţă de peste 25.000 de hectare utilizând apa epurată provenită de la staţia de epurare a municipiului Buzău este inspirat din Israel şi Statele Unite ale Americii. Potrivit administraţiei locale, reutilizarea apelor uzate ar conduce la reducerea cheltuielilor asociate proceselor de epurare biologică, ce implică energie electrică, reducerea costurilor legate de deversarea apelor epurate în râul Buzău şi sprijinirea agricultorilor cu apă, în perioadele în care se instalează seceta. Apa menajera devine astfel o sursă preţioasă pentru agricultură
