Gastronomia Orientului Mijlociu ascunde preparate simple, dar cu o textură și o savoare aparte, transmise din generație în generație mai degrabă prin viu grai decât prin cărți de bucate. Un astfel de preparat este Labneh, celebra cremă de brânză din iaurt scurs, nelipsită de la micul dejun din Țara Sfântă.
După ani de pelerinaje la Ierusalim și încercări repetate de a afla cum se obține textura perfectă a acestui preparat, părintele Efrem Băndărică, de la Mănăstirea Dervent, a reușit să descopere secretul preparării sale autentice și l-a împărtășit cu urmăritorii săi pe Facebook.
Părintele povestește că, în timpul vizitelor sale la Ierusalim, a căutat mereu să cunoască oamenii locului și tradițiile lor culinare, fiind fascinat de crema Labneh pe care o cumpăra din magazinele din cartierele orașului.
„De ani de zile, de când Dumnezeu îmi poartă pașii spre Ierusalim, am încercat nu doar să merg în pelerinaj, ci și să cunosc oamenii locului, să stau de vorbă cu ei și să descopăr cât mai multe despre gastronomia lor, despre rețetele păstrate din generație în generație. Printre preparatele pe care mi-am dorit mult să le descopăr se numără și crema de brânză Labneh, pe care o cumpăram din supermarketurile din cartierele Ierusalimului. Este o cremă fină, gustoasă și atât de versatilă, încât poate fi servită la micul dejun, alături de legume proaspete, lipie sau măsline, dar și în multe alte combinații. Deși am încercat de mai multe ori să aflu rețeta în întregime, niciodată nu am reușit să descopăr toate secretele preparării ei”, relatează călugărul de la Mănăstirea Dervent.
Răspunsul a venit întâmplător, în urma unei conversații cu un prieten iordanian, care i-a povestit cum îi pregătea mama sa această cremă în copilărie, într-o gospodărie modestă: punea iaurtul într-o față de pernă și îl lăsa la scurs timp de 24 de ore.
Curios să afle ce țesătură anume reținea iaurtul fără să-l lase să treacă prin fire, părintele a primit indiciul decisiv: o pânză foarte deasă, folosită odinioară pentru fețele de pernă.
„Am făcut imediat legătura cu nanghinul, acel material des și rezistent, pe care mi-l aminteam din alte vremuri. Așa am descoperit, în sfârșit, «misterul» pe care îl căutam de atâta vreme! I-am mulțumit prietenului meu pentru această mică dezvăluire, iar la scurt timp am vorbit cu o doamnă care a reușit să găsească materialul într-un magazin. Eu credeam că nu se mai găsește!”, explică părintele Efrem Băndărică.
Odată ce a făcut rost de materialul potrivit, călugărul a trecut la prepararea cremei de brânză pornind de la zero, chiar de la prinderea laptelui.
Obținerea iaurtului de casă: Părintele a folosit lapte natural, pe care l-a fiert și l-a lăsat să ajungă la temperatura camerei. A adăugat apoi câteva linguri de iaurt natural de casă și a lăsat totul într-un vas de lut până a doua zi, obținând un iaurt foarte gros, cu gust autentic.
Scurgerea în „torba” din nanghin: Iaurtul prins a fost amestecat ușor cu o lingură, fără a insista prea mult pentru a nu-i distruge structura, apoi a fost turnat într-un săculeț triunghiular, cusut chiar de părinte din material de nanghin. Săculețului i-au fost atașate două șnururi din același material, fiind agățat la scurs asemenea unei mici „torbe” timp de 24 de ore.
Aromatizarea și obținerea texturii catifelate: După cele 24 de ore, crema de brânză deja bine scursă și consistentă a fost scoasă din săculeț și amestecată cu telul, până la omogenizare, cu următoarele ingrediente:
2–3 linguri de smântână;
2–3 linguri de ulei de măsline;
oregano;
sare, după gust.
Rezultatul a fost o cremă fină și catifelată, pe care părintele Efrem Băndărică a folosit-o inclusiv pentru a umple ardei iuți mici de tip Cherry Pepper (ardei iuți cireașă), combinație pe care o descrie ca fiind reușită. De asemenea, crema Labneh poate fi servită la micul dejun, întinsă pe pâine proaspătă sau lipie, alături de legume și măsline, ori consumată ca atare.
„Uneori, o rețetă nu se găsește în cărți, ci în amintirile oamenilor. Trebuie doar să ai răbdare să-i asculți. Iar eu mă bucur că, după atâția ani, am reușit să aduc în bucătăria mea o mică parte din gustul Orientului”, conchide părintele de la Mănăstirea Dervent.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți