Arenda agricolă, zdrobită de chiriile pentru panouri solare / Proprietarii pot încasa până la 4.500 de euro pe hectar pe an

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Terenurile agricole din Germania devin tot mai atractive pentru proprietarii care le pot închiria dezvoltatorilor de parcuri fotovoltaice. Chiriile pentru amplasarea panourilor solare pot ajunge la 4.500 de euro pe hectar anual, în timp ce arenda agricolă medie este de aproximativ 408 euro pe hectar. Diferența ridică întrebări despre accesul fermierilor la terenuri și despre echilibrul dintre producția de hrană și dezvoltarea energiei regenerabile.

Chiriile oferite pentru instalarea parcurilor fotovoltaice pot depăși de mai multe ori veniturile obținute din arendarea terenurilor pentru agricultură. În Germania, proprietarii pot primi între 3.000 și 4.000 de euro pe hectar pe an pentru terenurile folosite de parcurile solare, iar în anumite condiții sumele pot ajunge la 4.500 de euro, potrivit Revista Ferma.

Datele sunt prezentate într-un raport al companiei de consultanță imobiliară Colliers, citat de publicația germană Agrarheute.

Prin comparație, arenda agricolă medie din Germania este de aproximativ 408 euro pe hectar pe an, valoare care include terenurile arabile și pajiștile. Diferența dintre cele două tipuri de utilizare poate deveni un factor important în decizia proprietarilor privind destinația terenurilor.

Câți bani poate aduce un teren de 10 hectare

Diferențele sunt mai ușor de observat dacă sunt comparate veniturile anuale obținute din închirierea aceleiași suprafețe.

Pentru un teren de 10 hectare, calculele orientative arată astfel:

• Arendă agricolă: la o medie de 408 euro pe hectar, proprietarul încasează 4.080 de euro pe an.
• Parc fotovoltaic: la o chirie ipotetică de 3.500 de euro pe hectar, venitul ajunge la 35.000 de euro anual.
• Sistem agrivoltaic: la o chirie de 2.750 de euro pe hectar, proprietarul ar putea încasa 27.500 de euro pe an.

Sumele reprezintă venituri din închirierea terenului, nu profitul unei exploatații agricole. Ele sunt calcule comparative și nu includ eventualele taxe, costuri contractuale sau alte obligații. În plus, nu orice teren poate fi autorizat pentru instalarea unui parc fotovoltaic.

Potrivit datelor furnizate de Colliers, pentru sistemele agrivoltaice, care permit desfășurarea activităților agricole pe terenul ocupat și de panouri solare, chiriile se situează între 2.000 și 3.500 de euro pe hectar anual.

De ce ar putea pierde fermierii accesul la terenuri

Diferența dintre veniturile pe care le poate aduce un contract pentru un parc solar și cele obținute din arenda agricolă creează un stimulent financiar pentru proprietari. În anumite situații, aceștia pot prefera închirierea terenului pentru producerea energiei în locul continuării utilizării sale agricole.

Pentru fermierii care lucrează terenuri luate în arendă, o astfel de schimbare poate însemna pierderea accesului la suprafețele cultivate. Ei ar putea fi nevoiți să caute alte terenuri, să își reducă activitatea sau să concureze cu alți agricultori pentru suprafețele disponibile.

Presiunea suplimentară asupra terenurilor rămase pentru agricultură poate contribui, la rândul ei, la creșterea arenzilor. Fermele mici ar putea avea dificultăți mai mari în a susține costurile suplimentare.

Analizele Institutului Thünen din Germania au luat în calcul presiunea pe care utilizările alternative ale terenurilor o pot exercita asupra agriculturii. Totuși, instalarea unui parc fotovoltaic nu înseamnă automat că fermierii pierd terenurile: efectele depind de amplasament, de contracte și de modul în care sunt dezvoltate proiectele.

Agrivoltaica, o soluție pentru producția de hrană și energie

O alternativă este agrivoltaica, sistem prin care producția agricolă continuă pe terenul pe care sunt instalate panouri solare, între acestea sau sub ele.

Rezultatele depind de configurația instalației, înălțimea și distanța dintre panouri, accesul utilajelor, cantitatea de lumină și disponibilitatea apei. Contează, de asemenea, tipul culturilor și condițiile locale.

În anumite situații, umbrirea parțială poate ajuta unele culturi în perioadele de căldură și stres hidric. Pentru alte plante, reducerea luminii poate duce la scăderea producției. De aceea, sistemele agrivoltaice trebuie adaptate condițiilor agricole și culturilor pentru care sunt proiectate.

Raportul Colliers indică pentru astfel de sisteme chirii anuale de 2.000–3.500 de euro pe hectar, sub nivelul maxim menționat pentru unele parcuri solare convenționale, dar considerabil peste arenda agricolă medie din Germania.

Energia eoliană poate aduce până la 100.000 de euro anual pentru o turbină

Presiunea financiară asupra terenurilor nu se limitează la energia solară. Potrivit datelor prezentate în raportul Colliers, închirierea amplasamentelor pentru turbine eoliene poate aduce între 50.000 și 100.000 de euro anual pentru fiecare turbină, în funcție de amplasament, potențialul eolian și condițiile contractuale.

Spre deosebire de un parc fotovoltaic care ocupă o suprafață extinsă, terenurile dintre turbine pot continua să fie utilizate pentru agricultură. Totuși, fundațiile, platformele tehnice și drumurile de acces ocupă suprafețe și pot fragmenta parcelele.

Prin urmare, suprafața delimitată pentru un proiect eolian nu trebuie confundată cu suprafața scoasă integral din circuitul agricol.

România: unde ar trebui instalate parcurile fotovoltaice

Situația din Germania nu poate fi transpusă automat în România. Prețurile terenurilor, structura proprietății, productivitatea agricolă, regulile de autorizare și accesul la rețeaua electrică diferă de la o țară la alta.

Un raport al European Environmental Bureau (EEB) analizează potențialul terenurilor și scenariile de dezvoltare a energiei solare. Potrivit acestei analize, chiar și într-un scenariu de extindere a capacităților solare până în 2040, suprafața necesară parcurilor fotovoltaice la sol ar putea reprezenta o proporție relativ redusă din suprafața totală a României.

Contează însă nu doar cât teren este necesar, ci și ce terenuri sunt alese. Suprafețele degradate, fostele platforme industriale, terenurile cu productivitate agricolă redusă și acoperișurile pot reprezenta alternative la ocuparea terenurilor fertile.

Alegerea amplasamentelor ar trebui să țină cont de calitatea solului, de impactul asupra fermelor existente și de posibilitatea folosirii unor terenuri alternative. În cazul proiectelor care permit combinarea agriculturii cu producția de energie, agrivoltaica poate fi o opțiune de analizat.

Ce ar trebui să conteze înainte de autorizarea unui parc fotovoltaic

Dezvoltarea energiei regenerabile presupune și evaluarea efectelor pe termen lung asupra terenurilor agricole. Printre aspectele importante se numără productivitatea solului, accesul fermierilor la suprafețele cultivate și condițiile contractuale încheiate cu proprietarii.

Durata contractelor, mecanismele de indexare a chiriilor, obligațiile de mediu și responsabilitățile privind dezafectarea instalațiilor și refacerea terenului sunt, de asemenea, elemente relevante.

Diferența mare dintre arenda agricolă și chiriile oferite pentru panourile solare arată de ce terenurile pot deveni obiectul unei competiții între utilizări diferite. Provocarea este ca dezvoltarea energiei regenerabile să fie compatibilă cu menținerea capacității agricole și cu producția de hrană.