INTERVIU | Cât alcool înseamnă prea mult? Dr. Adelina Popescu, gastroenterolog: „Alcoolul nu afectează doar ficatul” / Ce se întâmplă cu stomacul, pancreasul și intestinul când bem prea mult

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alcoolul nu afectează doar ficatul. Consumul excesiv poate irita stomacul și esofagul, poate favoriza pancreatita, poate afecta intestinul și crește riscul mai multor tipuri de cancer. Iar uneori, organismul transmite semnale de alarmă înainte ca problemele să devină severe.

Cât înseamnă, de fapt, prea mult alcool și unde începe riscul pentru sănătate? Nu există o cantitate care să fie „sigură” pentru toată lumea, iar efectele consumului diferă în funcție de organism, de frecvența și de modul în care este consumat alcoolul. În plus, anumite persoane sunt mai vulnerabile, mai ales atunci când consumul se asociază cu fumatul, anumite medicamente, boli hepatice sau alte afecțiuni preexistente.

Am discutat cu Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog, despre efectele alcoolului asupra sistemului digestiv, semnele care ar trebui să ne trimită la medic, investigațiile recomandate și ce presupune renunțarea la consumul problematic.

Când alcoolul nu mai înseamnă doar un pahar

 G4Food: Cât alcool putem consuma fără să apară consecințe asupra sănătății?

 Dr. Adelina Popescu: Răspunsul fiecăruia dintre noi la consumul de alcool variază, așa că nu există o doză absolut „sigură” de alcool pentru orice persoană, deoarece chiar și un consum redus poate crește riscul anumitor afecțiuni pe un teren genetic vulnerabil, cum ar fi cancerul mamar sau cel din sfera digestivă. S-a elaborat însă un standard prin care se apreciază riscul asociat consumului de alcool. Astfel că, ghidurile internaționale măsoară consumul după o băutură standard.

 G4Food: Ce înseamnă o „băutură standard”?

 Dr. Adelina Popescu: O băutură standard conține aproximativ 12 grame de alcool pur (între 8 și 14 g), adică:

• 330 ml de bere (5% alcool)
• 150 ml de vin (12% alcool)
• 40 ml de băuturi spirtoase / tărie (40% alcool)

Ghidurile internaționale definesc consumul moderat (cu risc scăzut) astfel:

• Femei (sub 65 ani): Maximum 1 băutură standard pe zi (și sub 7 per săptămână).
• Bărbați (sub 65 ani): Maximum 2 băuturi standard pe zi (și sub 14 per săptămână).
• Persoane peste 65 de ani: Maximum 1 băutură standard pe zi, maxim 7 per săptămână.

Atenție: Pentru anumite persoane, consumul de alcool este complet contraindicat (sarcină, istoric de consum cronic de alcool cu risc de dependență, boli hepatice avansate sau pancreatice existente, gastrită/esofagită activă).

 G4Food: Ce înseamnă consum exagerat de alcool?

 Dr. Adelina Popescu: Consumul exagerat se împarte în două categorii majore:

• Consum masiv / cronic (Heavy drinking): depășirea limitelor săptămânale sau zilnice moderate — adică peste 2 băuturi pe zi (sau >7/săptămână) la femei și peste 4 băuturi pe zi (sau >14/săptămână) la bărbați.

Consum episodic excesiv (Binge drinking): consumul a 4 sau mai multe băuturi la femei, respectiv 5 sau mai multe la bărbați, cu o singură ocazie (de obicei în interval de 2 ore).

Stomacul și esofagul, printre primele afectate

 G4Food: Cum afectează sistemul digestiv consumul exagerat de alcool?

 Dr. Adelina Popescu: Tubul digestiv este prima linie expusă alcoolului:

• Stomac și esofag: Alcoolul irită direct mucoasa, provocând gastrită, esofagită, reflux gastroesofagian sau ulcerații. De asemenea, crește semnificativ riscul de cancer esofagian (în special cel spinocelular) și cancer bucal/laringian.
• Ficat: Alcoolul este metabolizat în ficat, provocând mai întâi încărcare grasă (steatoză hepatică), care poate evolua spre hepatită alcoolică, apoi ciroză cu complicațiile asociate și, în final, risc carcinom hepatocelular (cancer de ficat).
• Pancreas: Alcoolul este una dintre principalele cauze ale pancreatitei acute și cronice, afecțiuni severe ce distrug funcția exocrină și endocrină a pancreasului. Pancreatita acută este o urgență medicală cu risc vital, iar pancreatita cronică poate degenera în cancer de pancreas.
• Intestin / Colon: Consumul crescut de alcool este asociat cu dezechilibru de floră bacteriană colonică, cu manifestări de diaree recurentă și balonare. În plus, apare un risc mai mare de dezvoltare a cancerului colorectal și a polipilor colonici.
• Hemoroizi: Consumul excesiv de alcool duce la inflamația hemoroizilor, atât a celor interni, cât și a celor externi, inflamație manifestată prin durere anală și sângerări rectale.

Semnele pe care nu ar trebui să le ignori

 G4Food: Cum vedem dacă consumul de alcool ne-a afectat sănătatea sistemului digestiv?

 Dr. Adelina Popescu: Printre semnele și simptomele de alarmă pe care pacienții trebuie să le recunoască se numără:

• Digestive generale: Arsurile retrosternale, greața, vărsăturile, senzația de plenitudine rapidă, balonare sau durerile în capul pieptului (epigastralgii).
• Hepatice: Oboseala persistentă, îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), umflarea abdomenului (ascită) sau a picioarelor.
• Pancreatice: Durerea abdominală de intensitate crescută, iradiată în coloana sau în bară, apărută adesea după episoade de consum excesiv de alcool, însoțită de vărsături și balonare.
• Semne de alarmă severe: Vărsături cu sânge, scaune negre ca păcura (melenă), prezența sângelui în scaun, scădere neintenționată în greutate sau dificultăți la înghițire, mărire de volum a abdomenului, îngălbenirea tegumentelor sau a sclerelor, diaree care nu mai trece, dezorientare în timp și spațiu, somnolență.

 G4Food: Ce alți factori de risc ne fac mai vulnerabili în fața consumului excesiv de alcool?

 Dr. Adelina Popescu: Efectele nocive pot fi amplificate substanțial dacă se asociază cu:

• Consumul de droguri și/sau medicamente psihotrope: Alcoolul potențează efectele drogurilor și ale medicamentelor antidepresive, crescând riscul de toxicitate cardiovasculară și hepatică, depresie respiratorie și chiar comă.
• Fumatul: Combinarea alcoolului cu fumatul crește exponențial riscul de cancere de cap, gât și esofag față de prezența fiecărui factor în parte.
• Infecțiile virale hepatice (Hepatita B, D sau C): Alcoolul accelerează sever progresia fibrozei hepatice și creșterea riscului de cancer de ficat la acești pacienți.
• Sexul feminin: Femeile au o activitate mai scăzută a enzimei gastrice care descompune alcoolul (alcool dehidrogenază) și un procent mai mic de apă în organism, având o expunere mai mare la aceeași cantitate de alcool consumată.
• Tratamentul hormonal sau aportul scăzut de acid folic: La femei, consumul de alcool combinat cu terapia de substituție hormonală sau cu un deficit de folat crește suplimentar riscul de cancer mamar.
• Alte afecțiuni preexistente: Diabetul zaharat, hipertrigliceridemia (crește riscul de pancreatită) sau obezitatea sunt afecțiuni care au dezechilibru metabolic asociat cu inflamație hepatică și, împreună cu consumul de alcool, pot conduce la boli hepatice cronice, chiar ciroză și cancer hepatic.

Analizele care pot arăta dacă organismul a fost afectat

 G4Food: Ce investigații trebuie făcute periodic dacă consumăm alcool peste limita de siguranță?

 Dr. Adelina Popescu: Pacienții care consumă frecvent alcool peste limitele recomandate au nevoie de un bilanț gastroenterologic și hepatologic regulat:

Analize de sânge:

• Probe hepatice: TGO, TGP, GGT (marker foarte sensibil la consumul de alcool), fosfatază alcalină, bilirubină totala si directa.
• Hemoleucogramă (poate arăta macrocitoză — hematii mărite — sau trombocitopenie).
• Profil lipidic (trigliceride) și glicemie/HbA1c (evaluarea funcției pancreatice).

Ecografie abdominală:

Pentru evaluarea structurii ficatului (steatoză, ciroză), pancreasului, splinei și colecistului. În plus, cu ajutorul ecografiei putem decela dacă există lichid în cavitatea abdominală la pacienții cu mărire în volum a abdomenului sau tumori.

Elastografie hepatică (FibroScan):

Pentru evaluarea gradului de fibroză sau rigiditate a ficatului.

Endoscopie digestivă superioară / Colonoscopie:

Recomandate dacă apar simptome digestive de alarmă sau pentru screening oncologic.

 G4Food: Când trebuie să luăm măsuri?

 Dr. Adelina Popescu: Dacă suntem prezenți și conștienți de riscul consumului cronic de alcool, atunci putem lua următoarele măsuri:

• Imediat: În prezența oricărui simptom digestiv (arsuri, dureri, tulburări de tranzit etc.) sau dacă analizele de rutină arată modificări ale enzimelor hepatice.
• Preventiv, înainte de apariția simptomelor: Când se constată că modelul de consum tinde spre „binge drinking” sau consum săptămânal ridicat, chiar dacă persoana se simte bine fizic.
• Urgent: Dacă apar semne de alarmă precum îngălbenirea pielii, scădere în greutate inexplicabilă, dificultăți la înghițit, mărire de volum a abdomenului, sângerările digestive sau durerile abdominale severe.

Prevenția începe înainte să apară simptomele

 G4Food: Ce remedii există pentru renunțarea la consumul de alcool?

 Dr. Adelina Popescu: Renunțarea la alcool necesită o abordare multidisciplinară:

• Nu există suplimente minune: Suplimentele din plante sau remediile „pentru mahmureală” nu protejează organele de efectele toxice ale alcoolului pe termen lung.
• Abordarea medicală și farmacologică: În caz de dependență sau consum dăunător, medicul psihiatru poate prescrie terapii medicamentoase specifice pentru reducerea poftelor (craving) sau prevenirea sevrajului.
• Consilierea psihologică și terapia comportamentală: Terapia cognitiv-comportamentală și grupurile de suport (de exemplu, Alcoolicii Anonimi) sunt esențiale pentru menținerea abstinenței pe termen lung.
• Modificarea stilului de viață: Reducerea expunerii la mediile care favorizează consumul, adoptarea unei alimentații echilibrate, efort fizic periodic de cel puțin 3 ori pe săptămână și hidratarea adecvată.