Oamenii care ajung la 100 de ani nu sunt „obsedați” de proteine / Ce predomină în dieta Blue Zones, potrivit expertului în longevitate Dan Buettner

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-o perioadă în care proteinele au devenit aproape omniprezente în discursul despre alimentație – de la diete hiperproteice și shake-uri până la iaurturi, batoane și alte produse îmbogățite – Dan Buettner, creatorul conceptului Blue Zones, atrage atenția asupra unui model alimentar foarte diferit.

În regiunile lumii cunoscute pentru longevitatea locuitorilor, alimentația este predominant vegetală, iar aproximativ 65% din calorii provin din carbohidrați complecși, potrivit The Healthy.

Dan Buettner: „Suntem prea obsedați de proteine”

Jurnalistul și expertul în longevitate Dan Buettner a analizat de-a lungul timpului obiceiurile populațiilor din așa-numitele Blue Zones, regiuni devenite cunoscute pentru numărul mare de persoane care trăiesc până la vârste înaintate.

Într-o postare publicată pe Instagram, acesta pune sub semnul întrebării una dintre cele mai puternice tendințe alimentare ale momentului: concentrarea tot mai mare asupra proteinelor.

„Sunt americanii prea obsedați de proteine? Răspunsul este da”, spune Buettner.

Argumentul său pornește tocmai de la modul în care mănâncă populațiile cunoscute pentru longevitate.

„Dacă te uiți la oamenii cu cea mai mare longevitate din lume – oamenii din Blue Zones –, aceștia au diete relativ sărace în proteine”, explică el.

În schimb, o parte importantă a alimentației lor este reprezentată de carbohidrații complecși.

„Șaizeci și cinci la sută din totalul caloriilor lor provin din carbohidrați complecși. Așadar, este foarte clar: avem cinci regiuni diferite ale lumii în care oamenii trăiesc cu 10 ani mai mult decât noi, iar ei mănâncă în principal carbohidrați complecși”, spune Dan Buettner.

Ce înseamnă, de fapt, carbohidrați complecși

Carbohidrații despre care vorbește Buettner nu trebuie confundați cu zahărul, dulciurile sau produsele realizate din făină rafinată.

Potrivit Asociației Americane a Inimii (American Heart Association – AHA), carbohidrații complecși sunt digerați mai lent și determină o eliberare mai lentă a glucozei în sânge.

În această categorie intră alimente precum cerealele integrale, legumele cu amidon, inclusiv cartofii dulci, leguminoasele, fasolea și fructele.

Multe dintre ele aduc, de altfel, și proteine. Fasolea, quinoa sau ovăzul sunt exemple de alimente vegetale care furnizează atât carbohidrați și fibre, cât și proteine.

De ce contează atât de mult fibrele

Un alt element important al unei alimentații bazate în mare parte pe plante este aportul de fibre.

Un studiu publicat în 2018 în revista științifică Nutrients arăta că una dintre problemele societăților dezvoltate este creșterea afecțiunilor asociate sănătății intestinale și metabolice.

Cercetătorii indicau drept unul dintre factorii importanți consumul excesiv de alimente cu densitate energetică mare, bogate în grăsimi și zahăr și sărace în fibre. Un asemenea model alimentar poate contribui la apariția inflamației locale și sistemice.

Fibrele alimentare sunt importante pentru menținerea unui microbiom intestinal divers și pentru producerea acizilor grași cu lanț scurt.

Atunci când anumite fibre vegetale sunt metabolizate de microorganismele din intestin, sunt produși acești acizi grași, care joacă un rol important atât în sănătatea și funcționarea colonului, cât și în alte procese din organism. Cercetările indică inclusiv implicarea lor în absorbția nutrienților și efectele antiinflamatoare.

Un studiu din 2024 a asociat o prezență mai redusă a unor astfel de acizi grași în intestin cu creșterea numărului de diagnostice de cancer colorectal în rândul adulților mai tineri.

Înseamnă asta că proteinele nu sunt importante?

 Observațiile lui Buettner nu înseamnă că proteinele trebuie eliminate sau că nu au un rol important în alimentație.

Proteinele sunt esențiale inclusiv pentru menținerea masei musculare și a forței pe măsură ce înaintăm în vârstă. Diferența este că modelul alimentar observat în Blue Zones nu pare construit în jurul unui consum foarte ridicat de proteine.

Mai mult, alimentele vegetale nu înseamnă automat lipsă de proteine. Fasolea și alte leguminoase, quinoa, cerealele integrale, nucile și semințele pot contribui și ele la aportul zilnic.