Sursa foto: fb Fundatia Calea Victoriei
Anita Sterea este istoric dar are o experiență bogată în educație culturală și cercetare. Ea a fondat asociația culturală ”Nouă ne pasă” și este lector al ”Fundației Calea Victoriei”, unde susține cursuri dedicate istoriei Bucureștiului, regalității și vieții cotidiene din diverse momente ale istoriei. Special pentru Ziua Națională, Anita Sterea a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu:
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
G4Food: Există mărturii sau documente care să ateste ce meniu a fost la dineul de la Alba Iulia, în 1918?
Anita Sterea: Da, există câteva meniuri păstrate din zilele Marii Uniri, inclusiv un meniu de la un dineu al ofițerilor organizat la Alba Iulia. De asemenea, avem mărturii despre dineul regal oferit de Regele Ferdinand și Regina Maria la Palatul Cotroceni, pe 1 decembrie 1918, imediat după întoarcerea lor la București, după doi ani de refugiu la Iași.
G4Food: Ce rol avea mâncarea în evenimentele politice și diplomatice la începutul secolului XX? Era gastronomia un instrument de protocol?
Anita Sterea: – În perioada finalului de secol XIX și începutului de secol XX, dineurile oficiale aveau un rol esențial. La orice vizită, eveniment diplomatic sau celebrări politice, protocolul impunea organizarea unuia sau mai multor dineuri cu meniuri elaborate, concepute după standardele internaționale ale vremii.
”Vinurile erau atent alese, iar șampania de la Rhein apare constant în documente”
Familia regală angaja adesea bucătari francezi, germani sau englezi, ceea ce imprimea o notă occidentală meniurilor. Totuși, la mesele oficiale se strecurau uneori si preparate tradiționale românești, dar și mâncăruri preferate ale gazdelor sau oaspeților, ceea ce le conferea și o dimensiune simbolică meniului creat. Masa se servea in servicii de portelan de cea mai buna calitate.
Vinurile erau atent alese, iar șampania de la Rhein apare constant în documente legate de evenimente importante.
G4Food: Putem vorbi despre un „meniu al Marii Uniri”, chiar dacă neoficial?
Anita Sterea: Nu putem vorbi despre un „meniu al Marii Uniri”, nici măcar neoficial. Este important de înțeles că 1 Decembrie nu a fost sărbătoare națională în perioada monarhică. Ziua națională era Ziua Regală, 10 mai.
Așadar, în afara dineului din 1918, nu există tradiții culinare asociate zilei de 1 decembrie în anii imediat următori, iar Regina Maria notează în jurnal că această dată era o zi obișnuită pentru familie, fără ceremonii speciale.
Anita Sterea: ”Dineurile regale erau rafinate, cu meniuri internaționale și o prezentare impecabilă”
În ceea ce privește recepțiile de 1 Decembrie, acestea nu existau, cu excepția dineului din 1918. În sursele consultate nu apar alte evenimente dedicate acestei date. De altfel, chiar Regina Maria nota pentru 1 decembrie în jurnalul său, în ani diferiți, că avea activitati obișuite: mergea la biserica anglicană, se întâlnea cu familia, iar uneori își lua cina chiar în dormitor.
Însă, dineurile regale erau rafinate, cu meniuri internaționale și o prezentare impecabilă, reflectând influențele occidentale ale bucătarilor angajați.
G4Food: Cum s-au schimbat meniurile oficiale după 1947, în perioada comunistă? Era gastronomia folosită în scop propagandistic?
Anita Sterea: După 1947, are loc o schimbare radicală. Mulți dintre profesioniștii din gastronomia regală și aristocratică au fost trimiși în închisori, mutați în fabrici sau au părăsit țara, iar standardele culinare s-au modificat în mod vizibil, inclusiv la cel mai înalt nivel. Ziua națională devine 23 august, și este celebrată cu festivități conforme ideologiei comuniste.
Gastronomia capătă un rol propagandistic moderat, fiind orientată spre simplitate și spre „specificul popular”, în legătură cu noua ideologie. Apar sarbatori noi, precum sărbătoarea recoltei sau 1 mai, cu preparate rurale, mult mai austere decât meniurile festive ale perioadei interbelice.
