Prof. Maddalena Borsato. Foto: g4food.ro
Privim de multe ori dieta mediteraneană ca pe un regim alimentar și atât, însă ea nu este un concept strict legat de alimentație, a atras atenția la București prof. Maddalena Borsato, cercetătoare la Universitatea de Științe Gastronomice de la Pollenzo/Bra, într-un discurs ținut cu ocazia Săptămânii Bucătăriei Italiene la București, organizat sub egida Ambasadei Republicii Italiene în România.
Astăzi termenul este folosit adesea cu un sens mai restrâns, referindu-se în principal la un regim alimentar pentru slăbit, dar sensul lui depășește acest cadru limitat.
E suficient să ne gândim la etimologia cuvântului pentru a înțelege sensul ei real, a explicat prof. Borsato într-o discuție cu G4Food. Diaita (δίαιτα) în greaca veche însemna „stil de viață”, un mod de a trăi, nu doar de a mânca: un ansamblu de norme de viață pentru menținerea sănătății, axat pe alimentație echilibrată, activitate fizică și odihnă.
Dincolo de numărul de calorii și procente de macronutrienți
„Când vorbim despre alimentație și sănătate, și în special atunci când invocăm mult iubita noastră dietă mediteraneană, tindem adesea să reducem totul la o chestiune de nutrienți: proteine, carbohidrați, vitamine, calorii. O abordare pur nutriționistă care separă mâncarea de contextul ei, atât de producție, cât și de consum.
Dar putem oare să studiem alimentația ignorând stilul de viață? Michael Pollan, scriitor și jurnalist american care a studiat îndelung sistemele alimentare, o spune foarte clar: «Așa cum alimentele sunt mai mult decât suma nutrienților lor, tot astfel regimurile alimentare pot fi mai mult decât suma alimentelor din care sunt alcătuite»”, spune cercetătoarea italiană.
Ea a ținut să amintească și definiția UNESCO în acest sens, foarte clasă și edificatoare: „Dieta mediteraneană este un stil de viață alcătuit din competențe, cunoștințe, ritualuri, simboluri și tradiții care influențează în mod concret cultivarea, creșterea animalelor, conservarea, gătitul, împărtășirea și consumul hranei.”
Așadar, „nu vorbim doar despre ce mâncăm, ci despre cum cultivăm, cum conservăm, cum gătim, cum împărțim și cum consumăm mâncarea”, a amintit prof. Borsato.
Prin urmare, dacă ne referim la conceptul de sănătate, „în această viziune, nu este doar absența bolii sau un echilibru fiziologic. Este un concept amplu care include bunăstarea psihologică, socială și culturală. Este calitatea relațiilor pe care le construim în jurul mesei, este plăcerea de a mânca, este convivialitatea, faptul de a mânca împreună”.
