În ultimii ani, implicarea copiilor în afacerile părinților a devenit din ce în ce mai frecventă atât în peisajul economic global, cât și în business-urile din România. Economedia a discutat cu mai mulți copii care s-au implicat sau au preluat afacerea familiei pentru a duce mai departe numele. Noi am extras două exemple din domeniul agribusiness.
Vlad Popescu a preluat „frâiele” Norofert la doar 27 de ani
Norofert, unul dintre cei mai mari producători de inputuri din România, a fost fondat în anul 2000 de către Florin Popescu, tatăl lui Vlad Popescu. În 2015, Vlad a fost pus în fața unei provocări uriașe: de a prelua conducerea afacerii familiei. Cu o experiență începută în anul 2007 în cadrul companiei, acesta a pornit de jos, cu muncă fizică și livrări către fermieri, a învățat din mers sectorul, compania, procesul, fluxul din operațiuni.
„Această experiență a fost cheia care m-a pregătit pentru provocările și oportunitățile care mă așteptau la doar 27 de ani, când tatal meu a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate. Din momentul preluării companiei, obiectivul meu a fost să continui munca tatălui meu, să dezvolt echipa, să cresc afacerea Norofert împreună cu o echipă puternică, prin deschidere către nou și inovație, prin tehnologie și focus pe productie. De la importator și distribuitor de inputuri agricole ne-am transformat în producător de îngrășăminte organice. Astăzi mă bucur să văd că Norofert a devenit liderul cercetării pentru agricultura regenerativă și unul dintre cei mai mari producători de inputuri din România, Am dezvoltat capacități proprii de producție atât în aria inputurilor, cât și în agricultură prin Ferma Zimnicea, cu o suprafață de 1000 de ha. Avem 65 produse în portofoliu, ne adresăm atât fermierilor din agricultura convențională, cât și din cea ecologică, cu o nișă nouă a produselor convenționale lichide, cu cerere tot mai mare”, a declarat Vlad Popescu, președinte CA Norofert.
Vârsta a fost principala provocare cu care s-a confruntat Vlad atunci când a preluat afacerea de familie, având doar 27 de ani, alături de gestionarea tranziției de la un rol de angajat la cel de lider. El a trebuit să învețe rapid să ia decizii strategice și să gestioneze responsabilitățile operaționale într-un mediu dinamic și competitiv.
„O altă provocare majoră a fost gestionarea creșterii companiei, a expansiunii în mai multe direcții, și a noului statut de companie listată care a venit și cu multe necunoscute pentru echipă. Am fost nevoit să adaptez structura organizațională și procesele interne pentru a susține acest ritm de creștere, pentru a răspunde cerințelor din partea tuturor părților interesate, și în același timp pentru a menține calitatea și eficiența în activitățile noastre. Am dezvoltat relații strânse cu instituții financiare și am fost o echipă deschisă pentru a identifica soluții pentru a atrage capital suplimentar. Piața este una dinamică și în continuă evoluție, așa că este important să ținem pasul cu ritmul accelerat de dezvoltare și nevoile clienților noștri. În afacerea noastră lucrăm cu ferme de familie, mai mari sau mai mici, și observ o schimbare de generații în agricultura românească, ceea ce pe noi ne ajută foarte mult, comunicarea este mult mai simplă, generațiile mai tinere sunt mai deschise către tehnologii noi și cred că agricultura este pe mâini bune”, mai spune Vlad.
Una dintre cele mai importante lecții învățate de Vlad este că adaptabilitatea este cheia într-un mediu de afaceri în continuă schimbare. „Am înțeles că trebuie să fim mereu deschiși la schimbare și să fim pregătiți să ne adaptăm rapid la noile condiții și cerințe ale pieței. De asemenea, am învățat că construirea unei echipe puternice și motivate este esențială pentru succesul unei afaceri. Oamenii sunt cea mai valoroasă resursă a unei companii și investiția în dezvoltarea lor este crucială pentru performanța și creșterea organizației. Atunci când te înconjori de oameni mai deștepți decât tine, rezultatul e progresul. Anul 2023 a fost din punctul nostru de vedere la Norofert unul dintre cei mai dificili din ultimii 20 de ani, dar am reușit să facem pași importanți în consolidarea afacerii. Am fost nevoiți să luăm decizii pentru a asigura sănătatea companiei noastre, am prioritizat gradul de încasare și lichiditatea, precum și consolidarea echipei de management. Astfel, pregătim grupul pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, pe baze solide. Am învățat în acest an că trebuie să fim pregătiți să ne asumăm riscuri calculat și să fim dispuși să depunem eforturi și să facem sacrificii pentru a atinge obiectivele”, precizează antreprenorul.
Theodora Popa-Liteanu, Transavia: „Folosesc fiecare moment alături de tatăl meu pentru a învăța și câștiga experiență”
Theodora Popa spune că și-a dorit de mică să lucreze alături de tatăl său în cadrul companiei Transavia, liderul local al industriei de carne de pui.
„Încă din copilărie, tatăl meu mă lua la fermă ori de câte ori putea. Petreceam timp cu el și, în același timp, cunoșteam oameni, care încă sunt în companie, și vedeam cum se fac lucrurile. Îmi aduc aminte că pe la vârsta de trei ani aveam un telefon de jucărie și îl imitam pe tatăl meu în timp ce mă jucam. Încă de atunci îmi plăcea foarte mult ‘să mă implic’ planificând livrările de furaje pentru puișori. Mi-am finalizat studiile și am urmat cursuri de Executive Education la unele dintre cele mai prestigioase universități la nivel mondial. Am lucrat apoi în toate sectoarele afacerii noastre. Dar factorul decisiv în alegerea acestui drum a fost modul în care tatăl meu m-a inspirat cu pasiunea și perseverența sa în tot ceea ce face pentru acest business”, a declarat, pentru Economedia, Theodora Popa-Liteanu, vicepreședintele Transavia.
Theodora se implică în cadrul companiei în creionarea strategiilor de dezvoltare, în procesele de anticipare și minimizare a riscurilor, în identificarea oportunităților, în găsirea soluțiilor de eficientizare și de creștere durabilă a companiei.
Ea spune că pentru orice lider aflat la vârful ierarhiei într-o companie mare, provocările din mediul extern sunt o constantă în această perioadă cu nenumărate schimbări.
„Fie că este vorba despre modificări bruște ale reglementărilor legale, de presiuni inflaționiste și ale creșterii prețurilor inputurilor, de fluctuații ale pieței, de fenomene meteo agresive sau de lipsa forței de muncă, ne străduim să anticipăm și să gestionăm aceste provocări cu înțelepciune și precizie. Am moștenit optimismul și modul responsabil de reacție al tatălui meu împreună cu care abordăm aceste provocări ca pe oportunități de îmbunătățire, iar astfel reușim să ne consolidăm poziția robustă de lider și să ne dezvoltăm într-un mod sustenabil în continuare. Folosesc fiecare moment alături de tatăl meu pentru a învăța și câștiga experiență. Cu ajutorul lui, un adevărat mentor, am dobândit încredere în forțele mele, am învățat să îmi urmez instinctul în ceea ce privește caracterul și calitatea oamenilor și să acționez cu curaj. A trebuit însă să muncesc mult mai mult pentru a fi sigură că nu îl dezamăgesc pe tatăl meu și, în același timp, să îi conving pe alții că rolul pe care îl dețin nu este pentru că sunt „fata lui tata”, ci pentru că sunt foarte bine pregătită. Și poate cel mai dificil, a fost să mă ridic mereu la propriile standarde și exigențe pe care mi le-am impus singură”, conclude Theodora.