FOTO: Dreamstime/ Metthapaul Potinil
Sistemul de gestionare a riscurilor agricole din România este depăşit şi necesită o restructurare urgentă, întrucât următoarea secetă sau şoc economic ar putea avea efecte devastatoare, avertizează reprezentanţii Clubului Fermierilor Români (CFRO), transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Conform organizaţiei, fenomenele climatice extreme şi fluctuaţiile preţurilor expun fermierii la riscuri majore, iar faptul că doar 29% din terenurile agricole sunt asigurate lasă milioane de hectare vulnerabile unor pierderi economice semnificative.
“Cifrele din ultimii ani arată dimensiunea reală a problemei. În 2024, producţia de porumb s-a prăbuşit cu peste 31% faţă de anul anterior din cauza secetei extreme, în timp ce producţia totală de cereale a scăzut cu 14%, iar la floarea-soarelui cu peste 26%. Situaţia din 2022 a fost şi mai dramatică: România a înregistrat un declin de 32% la recoltele de cereale, echivalentul a aproape 9 milioane de tone pierdute. Experţii susţin că impactul economic al acestor şocuri este devastator”, se arată într-o analiză realizată de CFRO, transmisă marţi AGERPRES.
Analizele Clubului Fermierilor Români arată că România a pierdut peste trei miliarde de euro numai din valorificarea cerealelor obţinute în 2022, din cauza diferenţei dintre costurile ridicate de producţie şi preţurile scăzute de vânzare. Pentru 2023, pierderile suplimentare se estimează la peste 1,3 miliarde de euro.
Vulnerabilitatea sistemului agricol este amplificată de faptul că mai puţin de o treime din terenurile arabile sunt asigurate. Astfel, sub o treime din terenurile arabile sunt acoperite de poliţe de asigurare – aproximativ 2,26 milioane hectare din totalul de aproximativ 8 milioane hectare.
“Doar 29% din terenurile agricole din România sunt acoperite de poliţe de asigurare, ceea ce înseamnă că restul de peste 5 milioane de hectare rămân complet neprotejate. Avem nevoie de soluţii sistemice urgente pentru a-i apăra pe fermieri de pierderile tot mai frecvente provocate de fenomene meteo extreme,” avertizează Georgiana Rusu, director executiv Broker de Asigurare al Clubului Fermierilor Români.
În opinia specialiştilor, volatilitatea pieţei agravează situaţia. Războiul din Ucraina şi crizele globale au transformat piaţa cerealelor într-un “roller-coaster financiar” pentru fermieri. În 2022, preţurile la grâu şi porumb au atins maxime istorice, iar preţul îngrăşămintelor a explodat, pentru ca ulterior să scadă abrupt, afectând profitabilitatea fermierilor. Exemplele din 2023 arată cum investiţiile-record în culturile agricole au fost compromise de scăderea preţurilor la recoltă.
Potrivit sursei citate, sistemul actual de gestionare a calamităţilor se bazează pe compensaţii tardive şi insuficiente. Guvernul anunţă despăgubiri după producerea dezastrelor, dar bugetele sunt adesea insuficiente, iar procesul birocratic întârzie sprijinul efectiv.
Ca răspuns, Clubul Fermierilor Români a lansat Grupul de Lucru pentru Managementul Riscului, parte a unei iniţiative mai ample de modernizare a agriculturii româneşti prin patru grupuri strategice. În 2022, pentru seceta care a devastat culturile, s-au alocat iniţial aproximativ 300 de milioane de lei, o sumă considerată prea mică de organizaţiile agricole.
Experţii au propus, recent, crearea unui Sistem Naţional Integrat de Management al Riscurilor, care să combine fonduri mutuale, asigurări subvenţionate, intervenţii guvernamentale şi parteneriate public-privat.
Irina Schuman, Coordonator Economic pe agricultură la Banca Mondială, subliniază importanţa unei abordări moderne: “Riscurile climatice cresc peste tot în lume, punând la încercare limitele bugetelor publice. România are nevoie să adopte o strategie integrată a gestionării riscurilor, aliniată tendinţelor globale”.
Grupul de Lucru pentru Managementul Riscului propune şi dezvoltarea de instrumente financiare adaptate realităţilor agricole: contracte forward/futures pentru stabilizarea preţurilor, conturi de economii pentru vremuri de criză cu facilităţi fiscale, linii de credit anti-ciclice garantate de stat, asigurări indexate pe vreme care despăgubesc automat la atingerea unor parametri de secetă şi un hub central de date agricole pentru alerte timpurii către fermieri.
Deşi recolta 2025 aduce recorduri, specialiştii avertizează că fără un sistem modern de gestionare a riscurilor, “următoarea secetă sau următorul şoc economic ar putea avea efecte devastatoare”.
“Nu mai este suficient să intervenim pompieristic cu ajutoare de criză. Viitorul agriculturii depinde de capacitatea noastră de a construi un sistem în care fermierii să fie protejaţi şi susţinuţi să treacă peste şocuri”, a transmis Florian Ciolacu, director executiv al organizaţiei de profil.
Potrivit CFRO, miza nu poate fi subestimată, pentru că este vorba despre securitatea alimentară naţională, stabilitatea mediului rural şi contribuţia României la coşul alimentar european.
