Astăzi se sărbătorește Ziua Internațională a Alimentației. Romuald Bulai, Federația Băncilor Alimentare (FBAR), pentru G4Food : ”Într-o țară unde milioane de tone de mâncare ajung la gunoi, mii de oameni nu știu ce vor pune pe masă a doua zi”

Astăzi se sărbătorește Ziua Internațională a Alimentației și, totodată, 80 de ani de la înființarea, în 1945, a Food and Agriculture Organisation (FAO), sub egida ONU, cu sediul central la Roma. Organizația a fost creată după Al Doilea Război Mondial în scopul eradicării foametei, combaterea malnutriției și îmbunătățirea nutriției populației mondiale și promovarea agriculturii sustenabile.

Iar una dintre modalitățile create și calibrate pas cu pas de-a lungul deceniilor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor alimentare ale categoriilor sociale defavorizate o reprezintă băncile de alimente.

În România, data de 16 octombrie este declarată și Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare. G4Food l-a întrebat pe Romuald Bulai, vicepreședintele Federației Băncilor de Alimente din Românai (FBAR) cum stă România la capitolul risipei alimentare și, în oglindă, am cerut câteva date despre numărul persoanelor aflate în situație de insecuritate alimentară.

G4Food: Câtă mâncare se aruncă anual în România și care este media zilnică?

Romuald Bulai: România se confruntă cu una dintre cele mai mari cantități de alimente risipite din Uniunea Europeană, respectiv peste 2,2 milioane de tone pe an. Asta înseamnă peste 6.000 de tone irosite în fiecare zi, echivalentul unui camion de mâncare aruncată în fiecare minut. Pentru comparație de ansamblu, Comisia Europeană indică la nivelul UE peste 59 de milioane de tone/an (132 kg/locuitor). Jumătate din această cantitate se risipește la nivelul gospodăriilor, restul provenind din sectorul ospitalității și comerțului alimentar.

Într-o țară unde milioane de tone de mâncare ajung la gunoi, mii de oameni nu știu ce vor pune pe masă a doua zi. De aceea, misiunea Băncilor pentru Alimente este să recupereze produsele încă bune de consum și să le redirecționeze către cei care au cea mai mare nevoie, creând o punte între surplus și necesitate.

Banca pentru Alimente este o rețea națională de solidaritate, care luptă împotriva risipei alimentare și a sărăciei. Prin cele 9 Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați, salvăm zi de zi hrană care altfel s-ar pierde și o transformăm în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile din toată țara.

În viziunea noastră, nimeni nu ar trebui să sufere de foame, iar oferirea de hrană este cel mai concret și urgent răspuns la o nevoie vitală. Din 2017 și până astăzi, Banca pentru Alimente a salvat de la risipă aproape 37.7 mii tone de alimente, transformate în aproximativ 75 de milioane de porții de hrană pentru cei în nevoie. Prin cele 883 de ONG-uri partenere, aceste alimente au ajuns la mai bine de 325.000 de persoane vulnerabile.

G4Food: Câte persoane trăiesc în condiții de insecuritate alimentară în România și cum ne situăm față de Europa și restul lumii?

Romuald Bulai: Dincolo de risipa menționată, România se confruntă și cu o insecuritate alimentară semnificativă. Peste 27% din populație (aproximativ 5.4 milioane de oameni) se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, având acces limitat ori incert la hrana zilnică. Este al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, după Bulgaria. În 2024 circa 16,3% din populație, adică aproximativ 3 milioane de persoane, nu și-au permis o masă adecvată o dată la două zile, procent dublu față de media UE de ~8,5%.

În mediul rural, de pildă, sărăcia și foamea sunt și mai adânci: peste 45% dintre locuitorii satelor sunt expuși riscului de sărăcie, iar 22% dintre copiii din rural merg seara la culcare flămânzi. Aceste realități nu sunt doar statistici. Sunt chipuri, voci, oameni.

Pe plan mondial, foametea și insecuritatea alimentară rămân provocări uriașe: în 2024, peste 2,3 miliarde de oameni la nivel global au experimentat forme moderate sau severe de insecuritate alimentară.

Banca pentru Alimente atrage atenția că acest contrast dintre risipă alimentară masivă și numărul mare de oameni afectați de lipsa hranei evidențiază importanța mecanismelor de solidaritate. Prin activitatea sa, rețeaua Băncilor pentru Alimente recuperează surplusul care altfel ar fi ajuns la gunoi și îl transformă în resursă pentru comunitățile vulnerabile. În prezent, 325.000 de persoane vulnerabile din România primesc sprijin alimentar prin Băncile pentru Alimente.

G4Food: Cine risipește cel mai mult mâncare în România?

Romuald Bulai: Cea mai mare parte a risipei alimentare provine, atât în România, cât și la nivel european, de la consumatorii casnici. Gospodăriile populației generează mai mult de jumătate din totalul alimentelor risipite. Noi, în propriile case, aruncăm cel mai mult: fie mâncare gătită pe care nu o mai consumăm, fie alimente cumpărate în exces și uitate până expiră. Studiile europene estimează că, în medie, un cetățean din UE aruncă circa 70 kg de alimente acasă pe parcursul unui an, contribuind la aproximativ 54% din risipa totală de hrană, datele complete fiind: 132 kg/locuitor pe an, din care 54% gospodării, 19% procesare & industrie, 11% restaurante/servicii alimentare, 8% retail/distribuție, 8% producție primară.

Primul pas spre schimbare este conștientizarea, să înțelegem cum și de ce aruncăm, și ce putem face diferit. Avem nevoie de mai multă educație alimentară, dar și de o imagine reală a comportamentelor noastre. În acest context, Banca pentru Alimente a lansat chestionarul „Tu ce risipești cel mai des?”: un exercițiu scurt, anonim și sincer, care durează mai puțin de un minut și ne ajută să înțelegem mai bine obiceiurile de consum și de risipă din România.