Foto: G4Food
Sunt povești de viață care seamănă cu o călătorie inițiatică – drumuri pline de obstacole, dar și de revelații. Așa este și povestea Andreei Prună, o hunedoreancă ce și-a început cariera în lumea medicală din România, apoi și-a încercat norocul în Anglia, iar, după ani de muncă grea și sacrificii, și-a regăsit echilibrul în Spania, sub soarele de la Benidorm.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un drum greu prin sistemul medical din Anglia
Andreea a plecat de tânără în Anglia, atrasă de ideea unui viitor mai bun. A lucrat ani de zile ca asistentă medicală într-un centru de îngrijire, însă ritmul infernal, responsabilitatea uriașă și lipsa de suport emoțional au dus-o către burnout, depresie și anxietate. „Sistemul era foarte lent. Când aveai nevoie de ajutor, ți se dădeau termene lungi, prea lungi, iar între timp trebuia să te descurci singur”, mărturisește ea.
Greul era că acasă avea o fetiță de 4 ani. În loc să se lase doborâtă, Andreea a ales să înțeleagă ce se întâmplă cu corpul și mintea ei. A început să studieze, să citească, să se documenteze despre suplimente și nutriție. Pas cu pas, a testat pe propria piele schimbări în alimentație și tratamente naturale. Rezultatul? O sănătate fizică și mentală mult îmbunătățită și dorința de a-și rescrie complet viața.
Mutarea în Spania – un nou început/ Influencer care promovează suplimente nutritive
După șapte ani în Anglia, Andreea și familia ei au decis să facă o schimbare radicală: s-au mutat în Spania, la Benidorm. Cumnatul ei locuia aici, veneau în fiecare an în vacanță. „Nu înțelegeam cum de lumea poate fi atât de senină, de relaxată. Mi se părea un vis”. Aici, a renunțat la profesia de asistentă medicală și s-a dedicat unei noi misiuni – să îi ajute pe oameni prin cunoștințele dobândite despre nutriție și suplimente naturale.
„M-am îndrăgostit de stilul lor de viață. Aici, toată lumea își permite să bea o cafea la terasă, să ia micul dejun în oraș. Nu contează statutul social – oamenii se bucură de lucruri simple. Prețurile sunt accesibile, calitatea vieții este mai bună și asta îți aduce un echilibru emoțional incredibil”, povestește ea.
„Influencereala” a venit la pachet cu noua profesie. „Mi-a fost ușor, pentru că le povesteam oamenilor pe internet experiența mea. Cât mi-a fost de greu, câtă nevoie aveam de echilibru și energie. Și cum am descoperit ce și cum îmi face bine”, spune Andreea, care este printre cei mai eficienți consultanți în domeniul produselor naturiste. Video-urile ei de pe rețelele sociale, dincolo de explicații medicașe, de nutriție sau detox, sunt amuzante pentru că, susține ea, trebuie în primul rând să aduci bucurie în viața oamenilor. „Am o clientă, de exemplu, cu probleme grave de sănătate, un cancer. Cel mai mare obstacol era însă faptul că nu credea în ea, nu avea puterea de a lupta.” După un timp, lucrând împreună, a început să se simtă mai bine, ca stare de spirit, ca și calitate a vieții. Și atunci și-a dat seama că se poate. A fost declic-ul care a ajutat-o să înceapă să lupte pentru viața ei.
Dincolo de suplimentele nutritive – un stil de viață
Astăzi, Andreea lucrează cu clienți români din toată Europa, pe care îi consiliază să își îmbunătățească alimentația și obiceiurile zilnice. Deși observă că mulți români din diaspora au dificultăți în a renunța la tradiționalele mese bogate în carbohidrați și alcool, crede că schimbarea este posibilă.
„În Anglia era mult mai greu. Prea multă mâncare procesată, plină de aditivi și conservanți. În Spania, măcar ai fructe și legume proaspete, piețe locale, produse cu adevărat gustoase. Asta contează enorm. Totuși, trăim într-o lume toxică, în care solul, aerul și apa nu mai sunt ca odinioară. De aceea suplimentele și plantele naturale pot aduce un plus de echilibru”, își apără Andreea actuala profesie.
Gastronomie și identitate românească
Deși s-a adaptat la viața spaniolă, Andreea și familia ei păstrează încă multe obiceiuri culinare românești. „Ciorbele, sarmalele, micii… astea nu dispar niciodată din viața unui român, indiferent unde trăiește. Soțul meu e cel care gătește la noi, și uneori ne răsfață cu salată de vinete sau o tocăniță ca acasă”, spune ea zâmbind.
În același timp, apreciază simplitatea și calitatea bucătăriei spaniole. „De multe ori, prefer să ies la prânz în oraș. Cu 12 euro ai trei feluri de mâncare și cafea inclusă. Și totul este gătit bine, cu respect pentru client. Spaniolii pun mare preț pe asta.”
Ascultă-ți inima și instinctul și gândește-te ce e mai bine pentru tine
Cam așa ar putea fi rezumată povestea de viață a Andreei Prună. Este mai mult decât un traseu profesional schimbat. Este o lecție despre reziliență, curaj și redescoperirea propriei identități. Decizia de a renunța la halatul alb din clinica din Anglia și a alege viața sub soarele din Benidorm, i-a schimbat destinul. Andreea a ales să își asculte corpul și sufletul să se transforme dintr-o ființă depresivă și profund nemulțumită de viața ei într-un om echilibrat și fericit.
Astăzi, ea transmite și altora același mesaj: sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci și echilibru, bucurie și capacitatea de a trăi frumos.
Citiți mai jos interviul complet:
Ioana Costescu – Cum e viața în Spania, Andreea? O cafea băută liniștit la terasă, nu ca în România, unde luăm paharul cu cafeaua la pachet și fugim la serviciu. Sau în metrou și o bem acolo.
Andreea Prună – Exact de lucrul ăsta am fost fascinată. Faptul că ori de câte ori veneam aici în vacanță era musai, cum se zice pe românește. Da, era musai cafeaua și micul dejun în oraș, lucru pe care nici în România nu-l faci și nici în Anglia nu-l făceam absolut deloc. Exact asta pe mine m-a acaparat și m-a făcut să mă îndrăgostesc de stilul lor de viață, faptul că aici toată lumea, indiferent de statusul social pe care îl are, toată lumea își permite o cafea în oraș.
Chiar mi-ar place să punctez lucrul ăsta foarte, foarte bine, pentru că spre deosebire de Anglia și România, ce am observat în Spania și ce mi-a plăcut foarte mult la orice persoană care deține un bar, un restaurant sau un local este faptul că prețurile lor sunt foarte permisibile pentru toată lumea. Tocmai mergând pe ideea de volum-consum, ca toată lumea să-și permită să se bucure de o cafea, de un suc, de o masă în oraș. Ei mergând pe ideea asta de volum, oricum fac profit decât să jecmănească omul cu prețul și să-și permită o cantitate mult mai mică de oameni. Faptul că aici salariile nu sunt extraordinar de mari și totuși toată lumea își permite o ieșire în oraș, o cafea în oraș, o mâncare în oraș, iar calitatea asta vieții își pune foarte tare amprenta pe echilibru emoțional al unui om foarte mult și pe fericirea personală.
La urma urmei, mâncarea aduce fericire, nu? Mai ales dacă este bine dozată.
IC – Aș fi curioasă dacă dintre clienții tăi pe care-i sfătuiești în privința regimului alimentar și a studiului de viață sunt oameni de aici, români de aici, din Spania. M-ar interesa dacă observi la ei o schimbare în dietă față de stilul în care mâncăm noi ca români, dacă s-au adaptat cumva sau au adoptat dieta mediteraneană, dacă sunt mai nu știu, au un stil de viață mai sănătos, sau pur și simplu un alt fel de viață, mai bun.
AP – Eu sunt omul care lucrează cu oameni de 5 ani de zile, cu români din toată Europa, chiar dacă sunt stabilite în Spania și mă ocup în foarte multe țări chiar cu românii și lucrez (cu cei) din foarte multe țări europene.
Ce ce mă ajută pe mine în business-ul sau în domeniu pe care îl am este că pot să susțin și pot să ajut românii să-și îndrepte un pic stilul de viață, obiceiurile pe care le au, să mănânce mai sănătos, să își schimbe anumite obiceiuri din viața lor. Însă aici, că există și un însă, unde de multe ori observ românii care le este foarte greu să renunțe la obiceiurile culinare românești sau inclusiv la anumite obiceiuri mai puțin sănătoase, unde se consumă foarte mulți carbohidrați și alcool. Asta este observația mea pe care am văzut-o în general la românii din Spania. Și aici o să zic așa, o să dau câteva exemple: pâinea cu alioli, pâinea cu ulei, pâinea cu roșii, cu tomate și pâinea e peste tot se consumă foarte mult, orez și cartofi se consumă…
Asta nu înseamnă că toată lumeale consumă, dar învățând să ai un o dietă și o alimentație mai echilibrată poți să îmbunătățești lucrurile atât pe parte de sănătate, cât și pe partea de energie și stare de bine. Inclusiv aici am eu de lucru cu românii în general și dacă e să discutăm despre Spania, îmi este mai ușor să lucrez cu românii de aici, din Spania, decât mi-ar fi, îmi este cu românii din Anglia, de exemplu, unde în Anglia fiind foarte multă proces, mâncare procesată, foarte multă mâncare plină de aditivi, conservanți și așa mai departe. Aici, în Spania, totuși, măcar calitatea mâncării este mult, mult mai bună, având în vedere că au legume și fructe proprii. Având în vedere că totuși ai oportunitatea să te duci la o piață să-ți faci cumpărăturile. Eu sunt omul care mă duc o dată pe săptămână la piață.
IC – Asta voiam să te întreb de unde îți faci cumpărăturile aici, în Spania?
AP – Când sunt pe repede înainte și am nevoie de lucruri de maximă urgență, mă duc întotdeauna la magazinele locale, dar încerc cât se poate să fac cumpărături la piață, să iau legumele și fructele de acolo. Începi la un moment dat să și cunoști oamenii care știi că au agricultura, agricultura lor proprie. Și nu există, nu există grad de comparație între calitatea mâncării de aici din Spania cu calitatea mâncării din Anglia. Am locuit în Anglia 7 ani de zile, sunt de 4 ani în Spania. Nu există grad de comparație absolut deloc, eu ajutând oamenii să-și suplimenteze stilul lor alimentar sau viața lor, pe lângă mâncare, să readucă echilibru un pic în corp. Pe partea de plante naturiste, ca să zic așa. În Anglia, dezechilibrele și patologiile și bolile în rândul oamenilor nu contează că români sau străini, erau mult mai des întâlnite ca aici.
Totuși alimentația este mult mai echilibrată. Chiar dacă stilul de viață în Spania este mult mai bun din toate punctele de vedere: alimentație, soare, calitatea vieții mult mai bună, tot avem nevoie de suplimentare. Eu fiind cadru medical și am studiat foarte mult partea asta de suplimente și plante, datorită studiilor și a muncii pe care am făcut-o în toți acești 5 ani. Oricum avem nevoie de echilibru suplimentar. De ce? Pentru că am ajuns să trăim într-o societate în care totul este toxic, oricât de bio și natural ai vrea să trăiești. Indiferent că ești în Anglia, că ești în Spania, că ești România sau în oricare altă țară. Am ajuns în punctul în care solul este mult mai toxic față de ce era acum 30 de ani, aerul este mult mai toxic, alimentația este mult mai toxică și atunci toate au repercursiuni asupra sănătății noastre.
Și da, sunt ajustări mici sau schimbări mici pe care le pot face și care fac o diferență extraordinară în sănătatea și în starea ta de bine.
IC – Crezi că noile generații, să zicem, copiii românilor, care s-au născut aici, mai au contact cu gastronomia românească. Tradițional se mai mănâncă? Se mai bagă o ciorbă în familie, se mai face o sarma de crăciun sau încet-încet, obiceiurile astea dispar?
AP – Eu nu cred că dispar niciodată obiceiurile culinare românești. Per total, indiferent de țara în care trăiești, te stabilești sau te adaptezi. Chiar dacă am trăit în Anglia, tot am rămas cu anumite obiceiuri culinare românești. Și astea sunt ciorbele, sarmalele, micii și cred că astea sunt trei exemple cele mai bune pe care pot să le dau. Exemple pe care încă le păstrez și aici în Spania.
IC – De cozonac, nu întrebăm…
AP – Nu, că e preferatul meu numărul unu. Nu sunt un om foarte ahtivat cu dulciurile și nu, nu coc. Adevărul că nici nu-s prietenă cu bucătăria în general. O să fiu foarte sinceră, chiar dacă sunt femeie, soțul meu e cel care gătește.
IC – Ești o femeie norocoasă.
AP – Mulțumesc, doamne, Soțul meu e cel care gătește și el este cel care mai face din când încât câte o ciorbă, câte o tocăniță tipic de-a noastră românească, câte o salată de vinete. Iar un exemplu românesc care nouă ne place.
IC – Chiar și o mămăligă cu carbohidrați?
AP – Da, pe cât nu sunt eu de prietenă cu bucătăria, dar asta nu înseamnă că nu… Nu sunt prietenă cu mâncarea gătită pentru că locuiesc într-un oraș unde să stai în bucătărie la 35° e o chinuială totală.
Îmi plac mâncărurile rapide, în plac mâncărurile sănătoase, tot ce înseamnă fructe și legume proaspete, salate și dacă îmi trebuie o mâncare bună, mă duc în oraș că îmi place foarte mult mâncarea de aici și faptul că spaniolul în general pune preț pe calitatea serviciilor pe care le oferă clienților. Nu am avut experiență proastă și o să o spun cu mâna pe inimă, indiferent că mănânci la colț de bloc, într-un local din cartier sau mănânci în oraș, în centru, mâncarea lor în general sau ei pun preț pe calitatea mâncării tocmai pentru ca să își păstreaze clientela aproape și nu este în interesul lor să-și bată jocul în vreun fel. Deci sunt cred că fan numărul unu mâncare în oraș. Ieșim în oraș și eu și fetița mea, nu doar eu, e mult mai ușor pentru mine, e mult mai ușor să ies în oraș, să mănânc în oraș.
Și sinceră să fiu, eu cred că de multe ori nu știu neapărat dacă e mai economic. Însă decât să stau 3h în bucătărie și să gătesc în căldură, mâncare, materie primă, aragaz, curent și toate alea, să ieși în oraș să mănânci trei feluri de mâncare cu 12 euro și să ai și cafeaua inclusă. Eu cu fetița la prânz. De cele mai multe ori asta și facem, mai ales acuma că este vara. De 12 euro ai felul întâi, ai fel principal, felul doi, plus cafea și apă inclusă. Și eu întreb așa ce gătești acasă? De 12 euro trei feluri de mâncare?
IC – E o întrebare la care vom răspunde când vom merge supermarket-ul de aici din zonă și vom analiza prețurile. Vom vedea dacă putem face un meniu complet de 12 euro. Îți mulțumim, Andreea și sperăm să adoptăm cu toții stilul tău pentru o viață sănătoasă și o calitate mai bună a vieții în general.
Proiectul „De la Sarmale la Tapas” este susținut de Ambasada Regatului Spaniei în România
Montaj video: Sergiu Ioana.
Interviul a fost transcris cu Vatis Tech.
