VIDEO | Agricultura în schimbare | Agricultura viitorului și competențe digitale/ Ionuț Dumitru (AIPROM): „Un inginer agronom în ziua de astăzi nu mai este ca acum 40 de ani, acum trebuie să fie pregătit și în zona digitală”

agricultura in schimbare agricultura digitala Foto G4Food

Digitalizarea devine o condiție esențială pentru fermierii europeni, iar România se află printre primele țări implicate în proiecte-pilot, care vizează integrarea noilor tehnologii în agricultură. Un exemplu este inițiativa AgriGuide, coordonată la nivel european de CropLife Europe și implementată în România, cu sprijinul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

Competențe digitale pentru fermieri

„Un inginer agronom în ziua de astăzi nu mai este ca acum 40 de ani, când trebuia doar să recunoască un dăunător sau o boală la plante. Acum trebuie să fie pregătit și în zona digitală: să calibreze un GPS, să opereze tractoare moderne, să gestioneze baze de date și să folosească sisteme integrate de tip farm management”, explică Ionuț Dumitru, coordonator proiecte în cadrul AIPROM, în cadrul podcastului „Agricultura în schimbare”.

Potrivit acestuia, competențele digitale minime sunt deja accesibile oricui – peste 80-90% dintre consumatori utilizează telefoane inteligente.

Însă în agricultură, digitalizarea presupune un nivel mai complex: de la utilizarea aplicațiilor dedicate pentru gestiunea inputurilor și tratamentelor, până la raportările către autorități și partenerii privați.

AgriGuide, eticheta digitală a produselor de protecție a plantelor

Proiectul AgriGuide își propune să digitalizeze etichetele produselor de protecție a plantelor, transformând informațiile statice de pe ambalaje într-un format digital interactiv, machine-readable. „Nu este vorba de a converti eticheta într-un PDF. Este un volum complex de date, care trebuie să fie identic cu formatul clasic și, în plus, să includă informații suplimentare utile fermierului”, precizează Dumitru.

Cum funcționează?

Fermierul scanează codul de pe ambalaj, iar informația este transferată automat către sistemul de management al fermei sau chiar către utilajul de stropit. Astfel:
  • nu mai este nevoie de introducerea manuală a datelor,
  • eticheta poate fi verificată rapid (doze, culturi omologate, termen de valabilitate),
  • aplicația avertizează fermierul dacă, de exemplu, se află la mai puțin de 15 metri de o sursă de apă, prevenind riscurile pentru mediu și operator.

Beneficii pe termen lung

Digitalizarea etichetelor aduce avantaje multiple: protecția operatorului și a mediului, reducerea erorilor în aplicarea tratamentelor, dar și transparență sporită pentru consumatorul final.

Proiectul este încă la început, fiind testat în România, Italia și Germania, cu planuri de extindere în toate cele 27 de state membre UE.

Implementarea completă necesită însă timp: „Inițial am crezut că vom finaliza în doi ani, dar complexitatea etichetelor și specificul fiecărei țări fac ca procesul să fie mai lung. În plus, este nevoie și de acordul autorităților, pentru că etichetele digitale trebuie să fie reglementate”, subliniază coordonatorul AIPROM.

Orizont de timp

Întrebat dacă în următorii cinci ani toate etichetele ar putea fi digitalizate în UE, Ionuț Dumitru este optimist: „Cred că lucrurile vor evolua rapid, mai ales că digitalizarea este cerută atât de fermieri, cât și de autorități. Ne așteptăm ca după finalizarea fazei pilot, tot mai mulți producători să se alăture și să-și introducă etichetele în sistem”, a susținut Ionuț Dumitru, coordinator proiecte AIPROM, invitat la podcastul „Agricultura în schimbare”, un proiect G4Food.

Citește și

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *