Foto: Dreamstime
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, semnează sâmbătă, la Asunción, în Paraguay, acordul comercial UE–Mercosur, alături de liderii statelor din blocul sud-american – Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay. Semnarea pune capăt unui proces de negocieri care a durat 25 de ani și deschide drumul către crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, care va acoperi aproximativ 700 de milioane de persoane.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ursula von der Leyen se află în Paraguay împreună cu președintele Consiliului European, António Costa. Ceremonia de semnare are loc după ce, săptămâna trecută, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au votat în favoarea semnării acordului, în ciuda opoziției exprimate de mai multe guverne și de organizațiile fermierilor europeni.
Un acord cu miză economică și geopolitică majoră
Acordul UE-Mercosur este considerat de Bruxelles o victorie geopolitică importantă, în contextul competiției globale cu China și al politicilor comerciale protecționiste promovate de Statele Unite. Din punct de vedere economic, este cel mai important acord al Uniunii Europene în ceea ce privește reducerea taxelor vamale, eliminând taxe estimate la aproximativ 4 miliarde de euro pentru exporturile europene.
În prezent, țările Mercosur aplică tarife ridicate pentru numeroase produse europene – de până la 35% pentru piese auto, 28% pentru produse lactate și 27% pentru vinuri. State precum Germania și Spania susțin că acordul este esențial pentru deschiderea de noi piețe și pentru consolidarea poziției economice a UE în America Latină.
Opoziție puternică din partea fermierilor europeni
În același timp, acordul rămâne extrem de controversat. Franța, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, s-a aflat în fruntea opoziției, alături de Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria. Belgia s-a abținut, în timp ce celelalte state membre au votat pentru semnare.
Opozanții susțin că acordul va duce la creșterea importurilor de produse alimentare mai ieftine, precum carnea de vită, carnea de pasăre sau zahărul, ceea ce ar putea submina producătorii agricoli europeni. Fermierii din mai multe state UE și-au exprimat public nemulțumirea față de forma actuală a acordului.
Pentru a răspunde acestor temeri, Comisia Europeană a inclus clauze de salvgardare, care permit suspendarea temporară a importurilor fără taxe vamale pentru anumite produse, dacă piețele interne sunt supuse unor presiuni semnificative. De asemenea, Bruxelles-ul a promis controale mai stricte la graniță și menținerea standardelor sanitare și de siguranță alimentară ale UE.
Ce urmează după semnare
Acordul UE–Mercosur este structurat în două componente distincte. Prima este Acordul comercial interimar, care intră în competența exclusivă a Uniunii Europene. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie aprobat de Consiliul UE și de Parlamentul European.
A doua componentă este Acordul de parteneriat UE-Mercosur, un acord mai amplu, care include, pe lângă comerț, investițiile și cooperarea politică. Acesta va trebui ratificat și de parlamentele naționale ale statelor membre UE, un proces care ar putea dura ani de zile.
După semnarea de astăzi, documentele vor fi transmise Parlamentului European, iar eurodeputații ar urma să înceapă analiza lor chiar de la următoarea sesiune plenară de la Strasbourg. Un vot în plen ar putea avea loc relativ curând, în aprilie-mai.
Dacă Parlamentul European aprobă acordul comercial interimar, acesta poate intra în vigoare după ratificarea de către statele Mercosur, fără a fi necesară ratificarea în parlamentele naționale ale statelor UE. Potrivit unui oficial al Comisiei Europene, acest lucru ar putea permite intrarea în vigoare a acordului până la finalul acestui an.
Poate fi acordul blocat?
Există însă mai multe posibile obstacole. În primul rând, eurodeputații ar putea vota trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru un aviz juridic, la solicitarea unui grup de 145 de deputați europeni. Dacă această cerere va fi acceptată, procesul ar putea fi amânat cu 18 până la 25 de luni.
În al doilea rând, Parlamentul European are puterea de a respinge acordul. În acest caz, procesul de ratificare ar fi oprit, iar Uniunea Europeană ar fi nevoită să inițieze o analiză politică amplă. Există un precedent relevant: în 2012, Parlamentul European a respins Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), blocând definitiv intrarea acestuia în vigoare.
Comisia Europeană a precizat că, în acest moment, „nu s-a luat nicio decizie cu privire la aplicarea provizorie a acordului Mercosur”, deși, teoretic, aceasta ar fi posibilă imediat după semnare. Unele state membre presează deja pentru aplicarea provizorie, pentru a evita întârzieri suplimentare.
Aplicare provizorie
Oficialii europeni au confirmat că acordul ar putea fi aplicat provizoriu chiar și dacă unul dintre statele Mercosur întârzie ratificarea, mecanismul fiind gândit pentru a preveni blocajele politice. Reducerile tarifare vor fi aplicate gradual pentru anumite produse: de exemplu, liberalizarea importurilor de ulei de măsline va avea loc pe parcursul a 15 ani, iar cea a vinului pe o perioadă de opt ani.
Comisia subliniază că toate produsele alimentare importate vor trebui să respecte în continuare standardele sanitare și de siguranță ale Uniunii Europene, inclusiv limitele maxime de reziduuri pentru pesticide, care nu fac obiectul negocierilor comerciale.
Dincolo de dimensiunea economică, acordul UE–Mercosur este văzut ca un instrument strategic pentru recâștigarea influenței europene în America Latină, într-o regiune în care prezența Chinei a crescut semnificativ în ultimele două decenii. Oficialii europeni consideră că acordul va sprijini accesul la materii prime, tranziția verde și digitală și va consolida parteneriatele politice ale Uniunii într-un context global marcat de tensiuni comerciale și competiție geopolitică accentuată.
