sursa foto: Unsplash/ redcharlie
Se pare că UE se îndepărtează încet de obiectivele sale ecologice, în favoarea cheltuielilor pentru apărare şi a relansării economiei. Punând accentul pe resursele de apă, însă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Este vară în Europa: continentul a fost lovit de un val de căldură, care a dus la creşterea temperaturii mult peste nivelul confortabil pentru majoritatea oamenilor, animalelor sau vegetaţiei. Există, de asemenea, secetă şi incendii în unele zone, în timp ce altele se confruntă cu inundaţii, transmite Agerpres.
„Nu alegem între economie şi agenda verde, ci le alegem pe amândouă”
Chiar în mijlocul acestor zile caniculare, Comisia Europeană (CE) a făcut publice săptămâna trecută modificările mult aşteptate ale obiectivelor sale privind emisiile.
CE a propus o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar a stabilit o “direcţie previzibilă de urmat” şi se menţine angajamentul de a decarboniza economia Europei până în 2050.
Cea mai controversată opţiune pentru ecologişti este prevederea conform căreia, începând din 2036, până la 3% din aceste reduceri pot proveni din achiziţionarea de credite de carbon în străinătate. În prezent, doar reducerile interne de gaze cu efect de seră sunt luate în considerare pentru atingerea obiectivelor. Comisia a susţinut că noua sa abordare este mai “pragmatică şi flexibilă”.
„Nu alegem între economie şi agenda verde, ci le alegem pe amândouă. Europa îşi reafirmă angajamentul faţă de o tranziţie verde echitabilă, ambiţioasă şi competitivă”, a apărat amendamentul vicepreşedinta Comisiei, Teresa Ribera.
Obiective ecologice
Susţinuţi de studii ştiinţifice şi de proprii consilieri ştiinţifici ai Comisiei, criticii spun că luarea în considerare a creditelor internaţionale – pentru măsuri precum plantarea de copaci sau proiecte de energie regenerabilă – riscă să submineze propriile eforturi ale UE de a renunţa la combustibilii fosili.
“Deşi acesta este un pas în direcţia corectă, strecurând compensările internaţionale şi bazându-se puternic pe presupuse viitoare eliminări de carbon, Comisia a construit lacune în centrul propunerii”, se arată într-o declaraţie a Fondului Mondial pentru Natură din UE (WWF UE).
Atingerea neutralităţii climatice este departe de a fi simplă, iar Bulgaria, de pildă, este un exemplu în acest sens. Eforturile de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 fac progrese pe fondul dovezilor tot mai numeroase ale vulnerabilităţii ţării la schimbările climatice.
Planul său naţional actualizat pentru energie şi climă (NECP) vizează o reducere cu 78,2% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 şi cu 92% până în 2040, faţă de nivelul din 1990, şi vizează zero emisii nete până în 2050.
Bulgaria intenţionează să majoreze la 44% utilizarea energiei regenerabile în încălzire şi răcire şi la aproape 30% în transporturi până în 2030. Cu toate acestea, Comisia a subliniat că planului Bulgariei îi lipsesc detalii privind captarea carbonului, securitatea combustibilului nuclear şi măsurile de adaptare. La începutul acestei luni, Comisia a dat o evaluare pozitivă Planului revizuit de redresare şi rezilienţă al Bulgariei, care include acum un capitol dedicat REPowerEU, care vizează atingerea obiectivului de independenţă a Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia, înainte de 2030, şi pune un accent puternic pe tranziţia verde.
Timpul înseamnă bani
Oponenţii obiectivelor au criticat faptul că acestea împiedică creşterea. Unele state membre – precum Franţa – solicită o amânare. Preşedintele Emmanuel Macron doreşte garanţii pentru decarbonizarea industriei şi sprijin pentru energia nucleară, cea mai mare sursă de energie din Franţa.
Guvernul Germaniei a salutat flexibilitatea Comisiei. Ministrul Mediului, Carsten Schneider, a subliniat că Europa rămâne o “forţă motrice în protecţia climatică internaţională”, ceea ce ar putea “motiva China, India, Brazilia, Africa de Sud şi altele” să urmeze exemplul.
Cu toate acestea, unele dintre puternicele asociaţii industriale din Germania sunt mai reținute, criticând obiectivul fie ca fiind “prea ambiţios”, fie avertizând că achiziţionarea de credite internaţionale de carbon ar putea duce la unele tranzacţii dubioase.
Slovenia susţine condiţionat proiectul de amendament. Ar trebui să existe un cadru de sprijin – care să includă aspecte de reglementare, financiare şi sociale – care să permită îndeplinirea obiectivului într-un mod just şi eficient, potrivit Ministerului Mediului, Climei şi Energiei din Slovenia.
De la Roma, ministrul italian al Mediului, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că susţine măsurile de flexibilitate, inclusiv luarea în considerare a iniţiativelor de decarbonizare în ţările terţe.
“Prioritatea Italiei este de a evita ca definirea noilor obiective climatice să reintroducă setări ideologice, ţinte şi termene limită care nu sunt sustenabile pentru familiile şi întreprinderile europene care trebuie să fie competitive în lume. Acest lucru afectează, de asemenea, credibilitatea Europei”, a declarat Fratin.
Slovacia şi-a exprimat clar opoziţia: “Aceste propuneri ideologice sunt o dovadă că birocraţii de la Bruxelles au pierdut contactul cu realitatea. Fie nu au nicio idee despre ameninţarea economică cu care se confruntă industria europeană şi, din păcate, slovacă, fie nu le pasă deloc”, a declarat ministrul mediului, Tomas Taraba.
El a subliniat că reprezentanţii industriei auto au identificat reguli stricte privind emisiile, pe care nimeni din afara UE nu le respectă şi care fac producţia mai scumpă, preţurile ridicate la energie şi lipsa incineratoarelor de deşeuri fiind principalele domenii care afectează competitivitatea.
“A fost o problemă delicată din punct de vedere politic”, a recunoscut comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, cu privire la consultările cu statele membre critice privind modul de atenuare a obiectivului fără a modifica fundamental reducerea recomandată de 90%.
Pentru a atinge obiectivele pentru 2040 şi 2050, industria şi cetăţenii Europei vor trebui să întreprindă transformări majore, inclusiv o creştere a utilizării maşinilor electrice, eliminarea treptată a combustibililor fosili şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor.
De asemenea, legiuitorii UE trebuie să dea undă verde obiectivului, care necesită sprijinul celui mai mare grup din Parlament, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta. Rezistenţa vine atât din stânga, cât şi din dreapta, din motive opuse.
În sesiunea plenară parlamentară de marţi, Hoekstra a subliniat: “Avem nevoie de o creştere economică mai curată, avem nevoie de mai multă competitivitate, pentru că, sincer vorbind, nu ne descurcăm aşa cum ar trebui”. Economia UE trebuie să se adapteze, a spus el, şi a cerut flexibilitate şi “inteligenţa străzii”, pentru a face ca propunerea să funcţioneze.
Prea multă, prea puţină sau prea poluată?
Între timp, Europa se coace. Unde există suficientă apă pentru a te bucura de o baie, cel puţin calitatea apei este suficient de bună pentru a face acest lucru.
Peste trei sferturi din apele pentru scăldat monitorizate în UE, Albania şi Elveţia au fost de o calitate “excelentă” în 2024, a informat Agenţia Europeană de Mediu (EEA) în actualizarea sa anuală privind plajele, râurile şi lacurile care sunt testate pentru contaminare fecală.
Toate, cu excepţia a 4%, au îndeplinit standardul minim al UE (“suficient”), iar doar 1,5% au fost de o calitate “slabă”. Per total, apele pentru scăldat din Europa au fost de acelaşi standard în 2024 ca şi în anul precedent.
AEM monitorizează peste 22.000 de zone de scăldat pentru bacterii precum Escherichia coli (E. coli) şi stafilococi intestinali, cauzate în esenţă de scurgerile de poluanţi provenite de la fermele de animale şi de la conductele de canalizare menajere.
“Europenii se pot scălda cu încredere în marea majoritate a zonelor de scăldat din UE care îndeplinesc standardele de calitate ale UE”, a declarat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall. Cipru s-a clasat pe primul loc, în timp ce Albania s-a clasat pe ultimul loc în clasament.
Lacurile şi râurile sunt însă sub presiune
Actualul nivel al râurilor din Germania era în mod normal mai probabil să fie observat la sfârşitul verii, a declarat Matthias Roeser, de la Asociaţia Federală Germană pentru Navigaţie Interioară.
Aprovizionarea cu apă a Bulgariei este sub presiune din cauza secetei, a scăderii nivelului apelor subterane şi a infrastructurii învechite. Experţii au avertizat că pierderile de apă în reţeaua de distribuţie, care este extrem de învechită, şi scăderea nivelului apelor subterane reprezintă provocări majore pentru sistemul de alimentare cu apă al Bulgariei.
Clima Italiei s-a schimbat drastic în ultimii ani din cauza încălzirii globale, ceea ce a dus la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundaţiile care au lovit oraşul alpin Bardonecchia la sfârşitul lunii iunie. Antonello Pasini, fizician la Institutul pentru Poluarea Atmosferică al Consiliului Naţional de Cercetare, a explicat că există o combinaţie între modelele meteorologice mai puţin favorabile, alterate de criza climatică, şi factorii geografici. “Văile noastre alpine sunt foarte înguste, cu râuri care sunt în mare parte secate în cea mai mare parte a anului, care se umplu brusc din cauza unor evenimente de acest gen”.
Cu toate dezbaterile privind obiectivele şi întârzierile climatice, nu trebuie uitat că fenomenele meteorologice extreme au şi efecte directe asupra economiei.
În Serbia, Institutul Republican Hidrometeorologic (RHMZ) a informat că seceta severă şi extremă a persistat. Nivelurile apei pe întregul curs al Dunării şi râului Sava au fost sub nivelul minim al apei navigabile timp de câteva zile.
“Deficitul de precipitaţii din luna iunie şi temperaturile ridicate au dus la o scădere semnificativă a umidităţii solului, ceea ce pune deja în pericol culturi precum porumbul, soia, sfecla de zahăr şi alte culturi neirigate”, a precizat RHMZ. Se aşteaptă ca vremea caldă continuă să reducă şi mai mult umiditatea. “Pe măsură ce culturile de câmp intră într-o fază critică de dezvoltare, seceta ar putea reduce semnificativ randamentele”.
Conţinutul acestui articol se bazează pe contribuţiile AFP, Agerpres, ANSA, ATA, BTA, dpa, EFE, STA, Tanjug şi TASR, ca parte a proiectului European Newsroom (ENR).
