Prevenţia câştigă tot mai mult teren în discursul public şi în conştiinţa individuală, dar aceasta rămâne insuficient integrată în comportamentele zilnice ale românilor, doar 17% dintre aceştia reuşind să-şi menţină obiceiurile sănătoase, relevă un studiu dat duminică publicităţii, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Prima ediţie a studiului naţional „Prevenţia în România”, realizat de ISRA Center la iniţiativa Secom Healthcare Group a fost lansat, sâmbătă, în cadrul conferinţei „Wellbeing 360 grade – Transformăm prevenţia în stil de viaţă”. Studiul a fost realizat în luna martie 2025, prin metodologia CAWI (interviuri autoadministrate asistate de calculator din panel online), pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban: 1.000 de adulţi, femei şi bărbaţi, cu vârste între 18 şi 65 de ani.
Cercetarea îşi propune să ofere anual o radiografie a comportamentelor de prevenţie din mediul urban, axată pe principalii piloni ai unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie, mişcare, somn, echilibru emoţional & gestionarea stresului. Evaluarea îşi asumă un angajament pe termen lung pentru a înţelege mai bine realităţile locale şi a încuraja implicarea instituţiilor statului şi a altor actori relevanţi în susţinerea sănătăţii românilor.
Intențiile, mult mai bune decât acțiunile concrete
Românii au declarat că în ultimul an au căutat să-şi îmbunătăţească aspecte ale stilului de viaţă precum: alimentaţia (60%), hidratarea (44%) şi somnul (44%), dar comportamentele concrete rămân la un nivel scăzut în rândul populaţiei, aşa cum reiese din datele prezentate. Totodată, doar 21% au redus sau renunţat la vicii precum fumatul sau consumul de alcool, ceea ce poate indica dificultatea unor schimbări mai profunde. Deşi există o preocupare declarată de a face alegeri alimentare mai sănătoase, doar 23% dintre români consumă zilnic cele 5 porţii de fructe şi legume proaspete recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Tinerii din Gen Z (18-27 ani) se remarcă pozitiv, cu un consum mediu de 4 porţii pe zi. La polul opus, cu cel mai scăzut consum sunt cei cu venituri sub 5.000 lei/lună şi persoanele din generaţia Boomers – 56-65 ani. Deşi consumul mediu general de apă în România este de 1,8 litri de apă/zi, sub recomandările Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), circa 56% ating sau depăşesc acest nivel minim, consumând 2 sau mai mult de 2 litri de apă/zi. Bărbaţii tind să consume mai multă apă decât femeile (în medie, 1,9 litri vs 1,7 litri), un comportament în linie cu recomandările oficiale.
Cine ia suplimentele alimentare este mai atent și la dietă
O tendinţă pozitivă evidenţiată de studiu este creşterea interesului faţă de suplimentele alimentare. 82% dintre români au consumat suplimente în ultimele 6 luni, iar 54% dintre aceştia au făcut-o cu un scop preventiv. Aceştia se remarcă printr-un profil de viaţă care indică o grijă mai ridicată: consumă mai multe fructe şi legume proaspete, se hidratează mai bine, aleg gustări mai sănătoase, fac mişcare mai des, dorm mai bine, sunt mai preocupaţi de gestionarea stresului şi au efectuat controale medicale preventive în ultimul an.
„De peste douăzeci de ani, la Secom promovăm prevenţia ca stil de viaţă, atât prin portofoliul nostru de suplimente alimentare premium, cât şi prin iniţiative constante de educaţie pentru sănătate. Brandul propriu Good Routine creat de Secom reflectă acest angajament, fiind construit în jurul principiilor prevenţiei şi al formării de rutine zilnice simple, dar eficiente, ca fundament al unui stil de viaţă echilibrat.
Ne vom continua misiunea prin extinderea portofoliului cu soluţii bazate pe ştiinţă şi prin dezvoltarea de proiecte educaţionale care să ajute cât mai mulţi oameni să-şi prioritizeze sănătatea. Sperăm ca şi instituţiile statului, alături de alţi actori relevanţi din industrie, să ni se alăture în acest demers dedicat sănătăţii românilor, pentru a amplifica impactul la nivelul întregii populaţii”, a declarat Lucia Costea, co-fondator şi CEO Secom Healthcare Group, citată în prezentarea cercetării.