Sursa foto: Unsplash / Markus Spiske
Cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin au dezvoltat un nou tip de „sol inteligent” care ar putea transforma modul în care plantele sunt hrănite și udate. Folosind un hidrogel inovator, acest sol permite culturilor să capteze apa din aer, o soluție ce poate fi revoluționară, în contextul secetei extinse și al temperaturilor extreme care afectează Statele Unite, dar și restul globului, notează agriculturedive.com.
Noua invenție constă într-un material hidrogel care, atunci când este adăugat la sol, ajută plantele să crească mai mari și mai sănătoase, utilizând în același timp mai puțină apă și îngrășăminte. Studiul, publicat în jurnalul ACS Materials Letters, a arătat rezultate impresionante: plantele de ridiche cultivate în solul hidrogel au înregistrat o creștere a tulpinii de 138%, consumând cu aproximativ 40% mai puțină apă.
Cum se produce recoltarea apei din aer
Jungjoon Park, student absolvent și cercetător principal în cadrul proiectului, a explicat cum funcționează acest nou sistem.
„Hidrogelul utilizează un anumit polimer care deblochează capacitatea plantelor de a «prelua umiditatea»”. Practic, hidrogelul absoarbe apa din atmosferă pe timpul nopții, când temperaturile sunt mai scăzute, și o eliberează lent pe parcursul zilei, când plantele au cea mai mare nevoie de hidratare.
„Cu acest tip de sol inteligent, nu trebuie să irigați la fel de des datorită abundenței de umiditate și permite eliberarea lentă a fertilizării într-un mod controlat”, a adăugat Park.
Un pas în fața în lupta cu seceta
Aceasta nu este prima dată când cercetătorii de la UT Texas explorează soluții inovatoare pentru a ajuta fermierii să facă față secetei. În 2023, aceștia au dezvoltat un alt tip de hidrogel, pe bază de cupru, capabil să capteze și să transforme deșeurile de nitrați din îngrășăminte în amoniac, oferind astfel o soluție eficientă pentru reutilizarea resurselor agricole.
În timp ce cercetările inițiale indică speranțe mari, unii experți sugerează că este nevoie de teste suplimentare. Inoka Amarakoon, profesor asistent de știința solului la Universitatea din Manitoba, a comentat: „Materialul ar trebui să fie aplicat pe o scară mai largă, cu teste pe teren, pentru a evalua cât de reușit poate fi”.
